Circuitul descris în continuare permite radioamatorilor să-și construiască un calibrator, foarte necesar în etalonarea aparaturii HM. Se utilizează un tranzistor cu efect de câmp și un generator de armonici ce acoperă banda de unde scurte. Aceste armonici sunt, bineînțeles, utilizate în calibrarea în primul rând a receptoarelor de trafic dar și a oricăror alte aparate. Stabilitatea frecvenței este excelentă, în funcție de variațiile de temperatură și chiar de tensiune de alimentare. După cum se observă din schema electrică, alimentarea montajului se face cu o tensiune de 9 V provenită de la o baterie sau dintr-un alimentator. Schema electrică arată că un cristal de cuarț este conectat într-un circuit oscilator de tip Colpitts cu un tranzistor cu efect de câmp în montaj cu drenă comună. Poarta acestui tranzistor prezintă o impedanță valoric foarte ridicată, iar cristalul de cuarț care este montat între drenă și poartă se comportă ca un circuit rezonant paralel. Rezistorul R1 limitează curentul prin tranzistor la pornirea montajului. În momentul apariției oscilațiilor, curentul de drenă scade brusc fiindcă circuitul se autopolarizează, prezentând un maxim de eficacitate și tranzistorul oscilează perfect producând foarte puține armonici.
Semnalul produs de oscilator este preluat din sursă prin condensatorul C4 și aplicat diodei D1 și tranzistorului T2, care împreună formează un circuit limitator și generator de armonici. La ieșirea tranzistorului T2, unde alternanța negativă este suprimată, se găsește un semnal foarte bogat în armonici. Cu o alimentare de 9 V a montajului, nivelul semnalului la ieșirea lui T2 este de aproximativ 3 V vârf la vârf. Realizarea practică a montajului impune ca legăturile, firele de conexiune să fie cât mai scurte deci să nu apară capacități parazite importante ce ar atenua simțitor nivelul armonicilor superioare. Condensatorul C2 va fi plasat în afara montajului și conectat direct la bornele lui L1.
Șocul de radiofrecvență L1 va fi în așa mod plasat ca să se poată ușor interveni la miezul de ferită. De reținut că reglajul miezului bobinei L1 trebuie să se facă cu o șurubelniță nemetalică. La pornirea montajului se conectează în serie cu bateria un microampermetru pe scala 500 μA, sau în lipsa acestuia un instrument pe scala 1 mA. Dacă la pornire aparatul funcționează normal, instrumentul va indica un consum de 300-360 μA. Se reglează miezul din L1 și brusc consumul va crește, la 450 μA, ceea ce indică intrarea tranzistorului T2 în oscilație. Se continuă introducerea miezului în bobină până consumul scade la 350 μA și cu aceasta reglajul este terminat. Bobina L1 este de fapt o bobină de oscilator sau de modulator de UL din aparatele de radiorecepție.
Lista de componente: T1 = BF245, T2 = BF509, Q = 100 kHz, D1 = 1N4148, R1 = 10 MΩ, R2 = 4,7 kΩ, R3 = 15 kΩ, C1 = 200 pF, C2 = 129 pF, C3 = 0,1 μF, C4 = 150 pF.
Principiul de funcționare
Acest aparat este un generator de calibrare extrem de stabil (calibrator cu cuarț), utilizat pentru a verifica și marca punctele exacte de frecvență de pe scala receptoarelor de radioamatori.
- Oscilatorul principal (T1): Tranzistorul cu efect de câmp JFET T1 lucrează într-o schemă Colpitts cu drenă comună. Cuarțul de 100 kHz determină o frecvență de bază incredibil de stabilă. Etajul generează o undă sinusoidală curată, cu foarte puține armonici proprii.
- Formatorul și generatorul de armonici (T2): Semnalul de 100 kHz este extras din sursa lui T1 și trimis către dioda D1 și tranzistorul bipolar T2. Acest etaj funcționează ca un limitator asimetric (clipping), suprimând complet una dintre alternanțele undei sinusoidale. Tăierea bruscă a semnalului transformă unda sinusoidală într-o succesiune de impulsuri ascuțite, generând un spectru uriaș de armonici superioare (multipli exacți ai frecvenței de bază: 200 kHz, 300 kHz… 7 MHz, 14 MHz, 21 MHz etc.). Aceste puncte fixe pot fi recepționate direct ca semnale de control pe benzile de unde scurte.
Componente moderne alternative
- T1 (BF245 – Tranzistor JFET cu canal N): Legendarul tranzistor RF BF245 se găsește greu în versiunea originală în capsulă TO-92. Poate fi înlocuit direct cu J113, 2N5484 sau 2N5485 (specifice pentru aplicații RF, având o impedanță de intrare uriașă în poartă). Spunem totuși că trebuie verificată alocarea pinilor (G-D-S) deoarece diferă la noile capsule.
- T2 (BF509 – Tranzistor NPN de înaltă frecvență): Este un tranzistor RF de mică semnal, folosit ca amplificator/formator. Îl poți înlocui cu succes cu tranzistoare RF moderne din seria BF199 sau MPSH10 în capsulă clasică cu terminale.
- Cristalul de cuarț (100 kHz): Cuarțurile mari de 100 kHz în capsulă metalică joasă sau în vid sunt extrem de rare astăzi și scumpe. O alternativă modernă excelentă este utilizarea unui cuarț standard de 1 MHz sau 4 MHz (foarte ieftine), urmat de un circuit integrat divizor digital (cum este 74HC4040 sau CD4060), configurat pentru a coborî frecvența la cei 100 kHz doriți, obținând aceeași precizie.
- Bobina L1 / Șocul RF: Textul menționează recuperarea unei bobine de oscilator de unde lungi (UL) dintr-un radio vechi. În loc de componente recuperate care pot avea miezul crăpat, poți folosi o inductanță fixă comercială de tip șoc axial de 1 mH sau 2,2 mH, acordată fin cu un mic trimer în paralel dacă este necesar.
- Rezistența R1 (10 MΩ): Rămâne neschimbată, se folosesc rezistențe standard moderne cu peliculă metalică de 0,25 W cu toleranță de 1%
