
Sistemul de telecomandă prezentat permite transmiterea la distanță a două informații distincte, putându-se realiza comenzi de genul “conectat-deconectat” ale unor instalații, aparate electrice aflate în aceeași clădire sau în clădiri apropiate. Instalația propusă se alimentează cu energie electrică de la rețeaua de c.a. 220 V și realizează transmiterea comenzilor tot prin rețeaua de c.a.
Schema bloc. Principiul de funcționare.
Urmărind schema-bloc prezentată în figura 1 se observă că instalația se compune din două subsambluri: un emițător și un receptor. Emițătorul (figura 1a) se compune dintr-un generator de semnal dreptunghiular G, un etaj amplificator A, precum și un transformator separator de conectare la rețeaua Ts. El poate emite două frecvențe diferite f1 sau f2.

Receptorul (figura 1b) se compune din două părți distincte: transformatorul separator TS2 și un etaj de preamplificare P, comune pentru ambele canale de transmisie, precum și două etaje selective pentru fiecare frecvență în parte. Aceste etaje se compun, fiecare, dintr-un amplificator selectiv A1, A2 acordate pe frecvența f1, respectiv f2, un etaj de detecție D, precum și un etaj de comandă pentru câte un releu electromagnetic R1, R2. Contactele releelor pot fi folosite în diverse circuite de comandă.
De menționat faptul că se pot alege mai multe canale de transmisie; personal am considerat ca suficiente două, iar pentru f1 și f2 am ales valorile de 320 KHz și 400 KHz.
Pentru explicarea principiului general de funcționare să presupunem că închidem comutatorul K1. Generatorul va emite un semnal de frecvență 320 KHz, care este amplificat și injectat în rețeaua de alimentare, prin transformatorul TS1. Receptorul aflat la o distanță oarecare de emițător, preia din rețea prin TS2 acest semnal, îl preamplifică și îl distribuie spre amplificatoarele selective. Semnalul este în continuare amplificat de către A1, redresat, și releul R1 aclanșează. Similar se întâmplă și la închiderea lui K2, când aclanșează releul R2.

Schema electrică de principiu a emițătorului este prezentată în figura 2. Generatorul G este realizat după schema clasică cu ajutorul a 3 porți NAND dintr-o capsulă CDB 400E. Cu ajutorul semireglabilelor R5 și R6 se fixează frecvența de oscilație la 320 KHz respectiv 400 KHz. Semnalul dreptunghiular obținut la ieșire este aplicat unui etaj amplificator în contratimp realizat cu tranzistoarele T2 și T3. Sarcina amplificatorului este transformatorul separator TS1. Alimentarea emițătorului se realizază prin intermediul unui alimentator stabilizat la tensiunea de 5 V și 9 V cc. În figura 3 sunt prezentate două forme ale semnalului în punctele marcate pe schema electrică. De menționat că în cazul punctului b, osciloscopul a fost conectat pe înfășurarea n1 a transformatorului TS1.
Schema electrică de principiu a receptorului este prezentată în figura 4. Preamplificatorul este realizat cu ajutorul tranzistorului T2 și semnalul amplificat este distribuit pe cele două potențiometre semireglabile R6 și R7 care servesc la reglarea sensibilității montajului. Amplificatoarele selective A1 și A2 sunt realizate cu ajutorul tranzistoarelor T3 și T4, având în colector un circuit oscilant acordat pe frecvența de 320 KHz și respectiv 400 KHz. În continuare redresarea semnalului se face printr-un dublor de tensiune realizat cu diodele D2, D3 și D5, D6. Tensiunea continuă obținută este suficientă pentru ca tranzistorul T5 sau T6 să treacă în stare saturată și releul respectiv să aclanșeze. Alimentarea receptorului se face la 12 Vcc de la sursa stabilizată de tensiune realizată cu tranzistorul T1. În figura 5 sunt prezentate formele semnalului în câteva puncte mai importante ale schemei.
Realizarea practică. Reglaje.
Transformatoarele separatoare TS se realizează pe câte o bară de ferită dreptunghiulară 55 x 14 x 4 mm, pe care se bobinează cu sârmă CuEm 0,2 mm următoarele înfășurări:
-
- pentru emițător TS1: n1 = n2 = n3 = 25 spire
- pentru receptor TS2: n1 = n2 = 40 spire.
Distanța dintre înfășurări este de cca 3-5 mm.
Transformatoarele de rețea Tr1 și Tr2 le-am realizat modificând înfășurarea secundară la două transformatoare tip semnalizare 220/24V astfel încât se obțin în secundar tensiunea de 10 V, respectiv 13 Vca. Bobinele L1 și L2 sunt bobine de frecvență intermediară utilizate la radioreceptoare (Albatros), și cu ajutorul condensatoarelor C11 și C12 se poate realiza acordul pe frecvențele menționate.

Reglarea instalației este foarte simplă și se face parcurgând următoarele etape:
-
- cu ajutorul unui frecvențmetru se măsoară frecvența de oscilație a emițătorului și acționând asupra semireglabilelor R5 și R6 (figura 1) se fixează frecvența la 320 KHz, respectiv 400 KHz;
- se realizează acordul pe cele două frecvențe prin acționarea asupra miezului bobinelor L1 și L2;
- se cuplează emițătorul și receptorul la rețea, cât mai aproape una de alta (la aceeași priză) și se testează fiecare canal în parte astfel: se reglează semireglabilele R6 și R7 (figura 4) de la minim (cursor la masă) spre maxim, până când releul respectiv aclanșează. Distanța dintre emițător și receptor putând fi considerată zero, receptorul trebuie să funcționeze bine cu cele două semireglabile poziționate aproape de minim.
- se instalează receptorul la distanța dorită față de emițător și se reglează fiecare canal în parte (R6, R7) astfel încât aclanșarea releului să fie fermă.
Odată terminat reglajul și executat corect, instalația va funcționa corect și își va dovedi utilitatea.







