CORECTOR DE TON

 
Pentru reglajul după preferință al caracteristicii de frecvență proprii unui program muzical sonor, după etajul preamplificator este necesară prezența unui etaj corector de ton. În figură este prezentată schema electrică a unui corector de ton cu trei secțiuni. Reglajul se face independent, în toată banda audio, prin acționarea celor trei potențiometre, P1, P2, P3.
Analizând schema electrică, se observă în componența corectorului de ton trei etaje funcționale, și anume etajul de intrare, etajul corector de ton propriu-zis și etajul de ieșire. Etajul de intrare conține tranzistorul T1, amplasat într-o configurație de repetor pe emitor. Acest tip de configurație permite o adaptare optimă între impedanța mare a sursei de semnal și impedanța corectorului de ton propriu-zis. Acesta este format din trei filtre pasive, care împart banda de audiofrecvență în trei secțiuni. Semnalul corectat se însumează la bornele rezistențelor R8, R9, R10 și apoi este amplificat de etajul de ieșire. El are rolul de a suplini atenuarea semnalului audio util, introdusă de cele trei filtre pasive.
Configurația etajului de ieșire, care conține tranzistoarele T2 și T3, este de tip super-G. Acest tip de configurație a fost ales pentru ca, o dată cu asigurarea unei amplificări mari, distorsiunile armonice totale ale grupului să fie foarte mici (THD \(\le \) 0,02%). Potențiometrul P1 stabilește amplificarea frecvențelor joase (f = 40 ÷ 600 Hz), potențiometrul P2 amplificarea frecvențelor medii (f = 600 ÷ 2 000 Hz), iar potențiometrul P3 amplificarea frecvențelor înalte (f = 2 000 ÷ 18 000 Hz). Montajul se realizează practic pe o plăcuță de sticlotextolit placat cu folie de cupru, iar în mod obligatoriu conexiunile de intrare, ieșire și cele care privesc grupul de potențiometre P1–P3 se realizează cu conductor ecranat.
📌 Explicații de funcționare
  1. Etajul de Intrare (Repetorul pe emitor): Tranzistorul T1 (BC173C) funcționează ca adaptor de impedanță (câștig în tensiune unitar, dar câștig mare în curent). El oferă o impedanță de intrare foarte mare, evitând încărcarea etajului preamplificator anterior, și o impedanță de ieșire foarte mică, ideală pentru a ataca rețeaua de filtre pasive fără a le perturba curbele de răspuns.
  2. Rețeaua de Filtrare pe 3 Căi: Spre deosebire de corectoarele clasice Baxandall (care reglează doar joase și înalte), acest montaj adaugă o cale separată pentru frecvențele medii.
    • Calea de Joase (P1): Folosește un filtru trece-jos format din rezistențe și condensatorul C4 (1,5 nF).
    • Calea de Medii (P2): Utilizează un filtru trece-bandă realizat cu ajutorul condensatoarelor C5 (150 pF) și C6 (51 nF).
    • Calea de Înalte (P3): Folosește un filtru trece-sus determinat de condensatoarele C7 și C8 (150 pF).

  3. Însumarea Rezistivă: Semnalele de pe cursoarele celor trei potențiometre (P1, P2, P3) sunt mixate pasiv prin rezistențele de izolare R8, R9 și R10 (100 kΩ) înainte de a ajunge la etajul final.
  4. Etajul de Ieșire (Configurația „Super-G” sau pereche Sziklai): Filtrele pasive atenuează puternic semnalul. Pentru a compensa această pierdere, tranzistoarele T2 și T3 formează un amplificator de înaltă performanță. Această configurație complementară cu reacție strânsă oferă o liniaritate excelentă și distorsiuni extrem de reduse (THD \(\le \) 0,02%), livrând semnalul la nivelul optim pentru etajul final de putere.
🛠️ Ghid de piese echivalente moderne
O particularitate importantă a schemei este utilizarea unei tensiuni ridicate de alimentare (UA = 24V) și a unei combinații de tranzistoare NPN și PNP din generații vechi.
  • T1 (BC173C): Tranzistor NPN de mică putere, zgomot redus și factor de amplificare mare (sufixul C).
    • Echivalent modern: BC547C sau BC549C (BC549C este selecționat special pentru zgomot extrem de redus în aplicații audio).

  • T2, T3 (BC179C): Tranzistoare PNP de siliciu pentru audiofrecvență, cu zgomot redus și câștig mare.
    • Echivalent modern: BC557C sau BC560C (BC560C este varianta de zgomot ultra-redus ideală pentru etaje de amplificare audio sensibile).

  • Potențiometrele P1, P2, P3 (100 kΩ): Autorul menționează în schemă „1MΩ lin.” pe desen, dar dedesubt specifică clar notația de proiectare: P1 ÷ P3 = 100 kΩ. Pentru o corecție acustică naturală (fiziologică), la corectoarele de ton se folosesc de regulă potențiometre logaritmice (notate istoric cu „B” sau modern cu „A”), deși în textul imaginii scrie lin. Se pot folosi potențiometre standard moderne de 100 kΩ.
  • Condensatoarele de filtraj și cuplaj:
    • Condensatoarele electrolitice de cuplaj C1 (4,7 μF), C2 (10 μF), C10 (1 μF) și C12 (4,7 μF) pot fi înlocuite cu succes cu condensatoare electrolitice moderne la 35V sau, pentru o calitate audio de excepție, cu condensatoare cu film poliester (MKT/MKP) metalizat (în special cele de 1 μF și 4,7 μF), deoarece cele cu film nu introduc distorsiuni de polarizare și au o durată de viață infinită.
    • Condensatoarele de filtraj din alimentare C3 (22 μF) și C9 (100 μF) se vor înlocui cu condensatoare electrolitice moderne stabile de 22 μF / 35V și 100 μF / 35V
 
back to top