Capitolul II – RADIORECEPTOARE SUPERHETERODINA
2.3 Bobine si transformatoare
Bobina este realizata prin infasurarea unui conductor izolai pe un suport de material izolant (ceramica, polistiren, calit, etc) cu sau faia miez de fier. Fenomenul pe care se bazeaza functionarea unei bobine este acela de autoinductie, a carei intensitate depinde de o marimea bobinei, numita inductanta (L) care se masoara in henry (H). Submultiplii henry-ului sint milihenry (mH) si microhenry (uH), intre ei existind relatia:
1 H = 1000 mH = 1 000 000 uH
1 mH = 1000 uH
Ca aspect constructiv se disting trei feluri de bobine cu aer (fara miez), cu miez din pulberi feromagnetice presate (ferite, ferocart) si cu miez din tole de tabla de ferosiliciu sau aliaje cu proprietati deosebite (permaloy).
Simbolic, pe scheme bobinele se deseneaza ca in fig, 29.
Asocierea bobinelor cu un condensator poate forma un circuit oscilant, cum sint circuitele de intrare, de acord, de FI, OL etc.
Transformatoarele formeaza o categorie de piese frecvent intilnite in radioreceptoare.
Functionarea lor are la baza fenomenul de inductie care apare intre doua bobine apropiate cu axele paralele fixate pe acelasi miez de fier. Bobina alimentata de la o sursa de curent alternativ este bobina primara, iar aceea la bornele careia se culege tensiunea indusa este bobina secundara (fig. 29, c).
Transformatoarele de radio frecventa au miez feromagnetic, fiind situate la oarecare distanta inductanta lor e redusa la citeva sute de milihenry. Transformatoarele de AF aer, din contra, au inductante mari (de ordinul citorva henry), bobinele lor fiind strins cuplate si plasate pe miezuri din tole de ferosiliciu sau permaloy.
