ALIMENTATOR DIFERENȚIAL

Prezentăm alăturat o sursă dublă de tensiune fixă (+15 V și –15 V, cu pol comun) realizată cu două circuite integrate βA 723, de fabricație românească. Se recomandă utilizarea unor tranzistoare cu siliciu, de tipul BD 131 — BD 132, BD 237 — BD 238 sau chiar BD 139 — BD 140 dacă nu se solicită de la sursă un curent mai mare de 0,8 A. Ele se vor monta pe radiatoare cu suprafața de cca 50 cm².
Diodele redresoare D1–D4 pot fi din seria 1 N 4001 — 1 N 4007.
Reglajul tensiunilor de ieșire se face conectând, între bornele +15 V și 0 V, respectiv între –15 V și 0 V, un voltmetru de tensiune continuă și ajustând semireglabilele R3, respectiv R9.
Transformatorul se realizează pe un miez cu secțiunea de 6,8 cm², având în primar 1 610 spire CuEm 0,35 mm, iar în secundar 300 de spire CuEm 0,8 mm, cu priză mediană.
Se recomandă ca între primar și secundar să se bobineze un singur strat de sârmă CuEm 0,3 mm; unul din capete rămâne în interior, iar celălalt se leagă la masa aparatului, având rol de ecran electrostatic (evident, ecranul se izolează de înfășurările primarului și secundarului, de exemplu prin folii din material plastic).
Condensatoarele C3 și C5 vor fi dispuse cât mai apropiat de piciorușele integratelor, având terminalele cât mai scurte (eventual se lipesc pe spatele plăcii de cablaj).
Explicații de funcționare a circuitului
Acest montaj este o sursă de alimentare liniară simetrică (diferențială) stabilizată de ±15 V, ideală pentru alimentarea amplificatoarelor operaționale și a preamplificatoarelor audio, utilizând două regulatoare de precizie βA723 (echivalentul lui LM723):
  • Transformarea, redresarea și filtrarea: Transformatorul coboară tensiunea de rețea la 2 × 20 V AC față de priza mediană (0 V), fiind protejat pe primar de siguranța fuzibilă S1 (0,5 A). Diodele D1–D4 formează o punte redresoare dublă alternanță cu priză mediană, care încarcă condensatoarele principale de filtraj C1 și C4 (câte 2200 µF / 25 V) la aproximativ +26 V și –26 V în gol față de masa comună (0 V).
  • Stabilizarea ramurii pozitive (+15 V – CI1 și T1): Circuitul integrat CI1 (βA723) compară tensiunea internă de referință (circa 7,15 V, aplicată prin R1 de 2,2 kΩ la intrarea neinversoare – pinul 5, și decuplată cu C2 de 10 µF / 16 V pentru reducerea zgomotului) cu o fracțiune din tensiunea de ieșire preluată de pe divizorul R2 (2,7 kΩ), semireglabilul R3 (1 kΩ) și R4 (3,3 kΩ). Integratul comandă din pinul 10 baza tranzistorului serie NPN T1 (BD131 / BD139), care reglează curentul astfel încât ieșirea să rămână fixă la +15 V. Condensatorul C3 (100 pF) asigură compensarea în frecvență pentru a preveni autooscilațiile.
  • Stabilizarea ramurii negative (–15 V – CI2 și T2): Deoarece circuitul βA723 este proiectat nativ pentru tensiuni pozitive, pentru ramura negativă CI2 este alimentat între masa comună (0 V) și bara negativă brută, fiind configurat ca regulator de tensiune negativă. Divizorul format din R6 (3,3 kΩ) și R7 (3,3 kΩ) împarte referința internă, iar divizorul format din R5 (12 kΩ), semireglabilul R9 (500 Ω) și R10 (3,3 kΩ) citește tensiunea de ieșire negativă. Integratul comandă prin R8 (2,2 kΩ) tranzistorul serie PNP T2 (BD132 / BD140), stabilizând ieșirea la –15 V. Condensatorul C5 (100 pF) compensează în frecvență bucla de reacție.
Detalii despre piese echivalente moderne
  • Circuitele integrate CI1 și CI2 (βA723C în capsulă DIP-14):
    • Echivalentul direct modern, identic pin la pin, este LM723CN sau UA723CN (în capsulă DIP-14).
    • Alternativă modernă simplificată: Dacă nu se dorește reglajul fin al tensiunii, întreaga parte de stabilizare de după condensatoarele C1 și C4 se poate înlocui extrem de simplu cu o pereche de regulatoare liniare fixe integrate de 1,5 A: LM7815 (pentru +15 V) și LM7915 (pentru –15 V), însoțite de condensatoare de decuplare de 100 nF și 10 µF.

  • Tranzistoarele complementare T1 (BD131 / BD237 / BD139) și T2 (BD132 / BD238 / BD140):
    • BD139 (NPN) și BD140 (PNP) sunt încă în producție și sunt foarte ușor de găsit (suportă 80 V / 1,5 A).
    • Pentru curenți mai mari și o disipare termică superioară, se poate folosi perechea complementară modernă în capsulă TO-220: TIP31C (NPN) și TIP32C (PNP) sau BD243C și BD244C (6 A / 100 V), montate pe radiator cu folie izolatoare de mică sau silicon.

  • Condensatoarele electrolitice (C1, C4 = 2200 µF / 25 V; C2 = 10 µF / 16 V):
    • C1 și C4: Deoarece tensiunea redresată în gol din secundarul de 2 × 20 V AC poate atinge 28 V DC (mai ales la tensiunea actuală a rețelei de 230 V AC), este obligatoriu să se folosească condensatoare moderne de 2200 µF / 35 V sau 50 V (nu la 25 V, unde ar lucra la limită).
    • C2: Se folosește un condensator electrolitic modern de 10 µF / 25 V sau 50 V.

  • Condensatoarele de compensare (C3, C5 = 100 pF):
    • Se folosesc condensatoare ceramice multistrat moderne de 100 pF / 50 V de tip C0G / NP0, lipite cât mai aproape de pinii 4 și 13 ai circuitelor integrate.

  • Diodele redresoare (D1–D4 – 1N4002):
    • Se utilizează 1N4007 (1 A / 1000 V), foarte ieftine și standardizate astăzi.

  • Transformatorul de rețea:
    • În locul bobinării manuale, se poate achiziționa un transformator modern (230 V AC în primar) cu secundar dublu de 2 × 18 V AC sau 2 × 20 V AC, cu o putere de 25 VA – 40 VA (aprox. 1 A pe ramură). (Tensiunea de 2 × 18 V AC este chiar mai potrivită astăzi, deoarece reduce încălzirea tranzistoarelor T1 și T2 la curenți mari).

  • Semireglabilele (R3 = 1 kΩ, R9 = 500 Ω) și rezistențele:
    • Pentru R3 se folosește un semireglabil multitură de 1 kΩ, iar pentru R9 valoarea standard modernă de 470 Ω sau 500 Ω multitură (pentru un reglaj foarte precis al tensiunii). Rezistențele fixe sunt standard la 0,25 W (peliculă metalică, toleranță 1%).

 
Subscribe
Notify of
0 Comments
Oldest
Newest Most Voted
back to top
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x