Articol publicat in revista Tehnium 12/70
Magnetofoanele «Grundig» de fabricație recentă sînt dotate cu un dispozitiv de reglare automată a nivelului de înregistrare a semnalului, dispozitiv echipat cu un tranzistor cu siliciu și unul cu efect de cîmp. Acestea fiind însă piese deficitare, dispozitivul amintit ar putea fi cu greu realizat, în vederea introducerii lui pe alte tipuri de magnetofoane.
Acest neajuns este înlăturat dacă se folosește schema din figura 1, realizată cu piese curente și experimentată cu bune rezultate pe magnetofonul «Tesla»-B 4, aparatul cel mai mult folosit la noi.
Primul etaj al acestei scheme lucrează în clasa B, transformînd tensiunea alternativă aplicată la intrare într-o tensiune continuă, proporțională, pe colectorul tranzistorului T4. Al doilea etaj este realizat cu tranzistoarele T2-T3, ultimul avînd, în repaus, tensiunea colector-emitor reglată prin R7 și R8, la 0,4 V. Cuplajul între cele două etaje se realizează prin grupul R5-D1.
Principiul de funcționare este descris în cele ce urmează:
Semnalul de audiofrecvență de la ieșirea amplificatorului de înregistrare al magnetofonului (punctul A) este condus la T4 prin R1 reglabilă. R1 se reglează astfel încît D1 să rămînă blocată, atîta timp cît semnalul în punctul A are nivelul mai mic sau cel mult egal cu nivelul optim de înregistrare, indicat de instrumentul aflat pe magnetofon. Cînd semnalul de modulație depășește această valoare, potențialul pe colectorul T4 devine mai mare decît cel al bazei T2 și D1 începe să conducă. Curentul prin baza T2 scade, aceasta ducînd la creșterea tensiunii colector-emitor la T3 și deci la apariția unui curent prin D2-D3, care își micșorează rezistența diferențială. Astfel, impedanța văzută între punctul B și masă va scădea, aceasta ducînd la micșorarea amplificării în tensiune a lanțului T101—T104 al magnetofonului și la readucerea semnalului înregistrat la valoarea optimă. Odată acest proces terminat, condensatorul C4 asigură menținerea în continuare a atenuării introduse, timp de circa 2 minute (dacă nu intervine un nou ciclu de reglaj). În acest fel se păstrează nealterată dinamica amplificatorului T 101—T 104.
Alimentarea automaticii descrise se realizează din orice punct al magnetofonului care are +13 V față de masă. Pentru alte magnetofoane nu este necesară decît alegerea unei alte valori pentru R10. Pe circuitul de alimentare nu se prevede întrerupător, acesta nefiind necesar. Înregistrarea se poate efectua și cu alte nivele decît cel optim, acționînd potențiometrul de reglaj al magnetofonului, potențiometru care își menține în continuare rolul.
După obținerea tensiunilor indicate în figura 1, reglajul montajului se execută astfel:
Considerînd că nu se dispune de un generator de semnal sinusoidal de joasă frecvență, ceea ce se întîmplă adesea, se introduce în magnetofon semnalul de la ieșirea diodică a unui radioreceptor acordat, de preferință, pe postul cel mai puternic existent pe scală. Se rotește potențiometrul de reglaj al nivelului pînă la valoarea maximă și se ajustează R1 în așa fel încît instrumentul indicator de pe panoul magnetofonului să arate valoarea optimă.
Efectuarea înregistrărilor se face extrem de comod de acum înainte: se trece magnetofonul pe poziția «înregistrare» și se rotește butonul de reglaj al nivelului la maximum; mai departe, ajustarea nivelului se efectuează automat, indiferent de natura sau tăria semnalului care se înscrie pe bandă.
Timpul de descărcare a condensatorului C4 se ajustează la două minute prin R6. Întregul montaj se realizează pe o placă imprimată cu dimensiunile 65 x 40 mm, care se introduce cu ușurință chiar în interiorul magnetofonului.
În încheiere se menționează că acest dispozitiv se poate integra în orice lanț electroacustic atunci cînd se urmărește limitarea tensiunii de ieșire: de exemplu, în amplificatoarele de excitație a emițătoarelor, pentru evitarea supramodulației.
