Numar total de pagini: 711

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...
      • Admin: Raspunsul este relativ simplu: iti trebu...
      • Baluta Florentin: Buna ziua, Stiu ca nu va ocupati cu cee...
      • Admin: Foarte simplu, pui baterii in paralel, c...
      • Adam: Nu prea inteleg, cum sa unesc 2 baterii ...
      • deleanu: caut o schema de radioreceptor superreac...
      • xxx: cum pot dowanlodar reviste...
      • xxx: cum pot downloadar reviste tehnium sau...
      • Admin: Am actualizat legatura. Acum merge....
      • floris: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...

    Folosirea reactiei negative

    Articol din cartea: Tanarul audioamatori

    Autor: George Racz

    1. Coperta carte Tanarul Audioamator
    2. Notiuni de electroacustica
    3. Unde sonore
    4. Frecventa sunetului
    5. Intensitatea sunetului
    6. Timbrul sunetului
    7. Decibelul
    8. Tehnica moderna a redarii sunetelor
    9. Ce este “inalta fidelitate”?
    10. Auditie monofonica si stereofonica
    11. Pseudostereofonia
    12. Tipuri de microfoane
    13. Constructia unui microfon cu carbuni
    14. Picupul
    15. Magnetofonul
    16. Celula fotoelectrica
    17. Preamplificatorul si amplificatorul
    18. Difuzorul
    19. Constructia preamplifacatoarelor de audiofrecventa
    20. Un preamplificator cu un tub
    21. Un preamplificator microfonic de inalta fidelitate cu doua tuburi
    22. Un preamplificator cu doua tubri
    23. Un preamplificator-egalizor cu patru tuburi
    24. Un transformator de impedanta electronic
    25. Un preamplificator de microfon cu un tranzistor
    26. Un preamplificator cu doua tranzistoare
    27. Un preamplificator cu trei tranzistori
    28. Preamplificator – corrector cu trei tranzistori
    29. Constructia amplificatoarelor de audiofrecventa
    30. Un amplificator simplu cu un tub
    31. Un amplificatory economic de 4 wati
    32. Un amplificator de 6 wati
    33. Un amplificator simplu de 8 wati
    34. Un amplificator simplu de 10 wati
    35. Un amplificator de inalta fidelitate de 10 wati
    36. Un amplificatory stereophonic cu doua tuburi
    37. Un amplificator auxiliar pentru reproducere stereofonica
    38. Un amplificator de 14 wati
    39. Un amplificator de 20 wati
    40. Un amplificator de 40 wati
    41. Un amplificator de 80 wati
    42. Montarea si cablarea amplificatoarelor
    43. Transformatorul de iesire - Generalitati
    44. Calculul transformatorului de iesire
    45. Verificarea si depanarea amplificatoarelor
    46. Verificarea amplificatoarelor
    47. Cauzele si remedial zgomotului de fond
    48. Microfonia
    49. Interferente radio
    50. Depanarea metodica
    51. Aparate de masura
    52. Ohmetru cu scara lineara
    53. Voltmetru electronic de audiofrecventa
    54. Wattmetru de audiofrecventa
    55. Generator simplu de audiofrecventa
    56. Un generator de audiofrecventa cu un tranzistor
    57. Imbunatatirea sonoritatii receptoarelor vechi
    58. Îmbunatatirea redarii frecventelor inalte
    59. Folosirea reactiei negative
    60. Expansiunea dimanmica
    61. Mixarea semnalelor
    62. Indicator stereophonic de nivel
    63. Stereofonia cu casti
    64. Studioul amatorului
    65. Amplasarea microfoanelor
    66. Amplasarea difuzoarelor pentru auditii sterefonice
    67. Cutia de rezonanta tip “Bas-Reflex”
    68. Montarea mufei standardizate
    69. Inregistrari magnetice suprapuse
    70. Inregistrarea vocii pe fond muzical

    Folosirea reactiei negative

    In schema electrică din figura 86 poate fi văzută partea de audiofrecvcnţă a unui radioreceptor convenţional, de tip popular. Tubul preamplificator este negativat prin curenţi de grilă datorită valorii mari a lui R5. Tubul final este negativat automat prin rezistenţa catodică R7. Condensatorul C1 ajută la eliminarea zgomotelor, fără a afecta inteligibilitatea.

    O îmbunătăţire substanţială a acestui montaj poate fi obţinută prin introducerea reacţiei negative. Cea mai simplă oale de a obline aceasta este de a alimenta a nod a tubului TI de la anoda tubului T2, asa cum se arată în schemă prin linia întreruptă. În felul acesta avem o buclă de reacţie, de la anoda lui T2, prin Rl şi C2 la grila lui T2. Aceasta este o modificare foarte simplă, dar care are uneori un dezavantaj: tensiunea anodică a tubului final nu este totdeauna la fel de bine filtrată ca şi a celorlalte tuburi din receptor şi în consecinţă apare pericolul unui zgomot mărit de sector. Modificarea sistemului de alimentare sau introducerea unei celule suplimentare de filtraj sînt singurele remedii în acest caz. Daca tubul final este alimentat din acelaşi punct al redresorului ca şi restul tuburilor, problema nu se mai pune.

    ta - Folosirea reactiei negative - Figura 86

    O altă metodă de aplicare a reacţiei negative este indicată în schema din figura 87. Această metodă nu prezintă dezavantajul circuitului precedent. Tensiunea de reacţie este luată de la secundarul transformatorului de ieşire şi aplicată la catodul tubului preampliîicator, aceasta din urmă nefiind legată direct la masă. Valoarea iui R1 depinde de tipul tubului şi de gradul de reacţie dorit (de obicei cea 1 —1,5%. din valoarea rezistenţei anodice R3).

    ta - Folosirea reactiei negative - Figura 87

    In cazul în care, prin aplicarea reacţiei, ia naştere o oscilaţie puternică, se vor inversa fie primarul, fie secundarul transformatorului de ieşire.

    Trebuie să se ştie că reacţia negativă reduce amplificarea etajelor pe care se aplică, de aceea este necesar să existe o oarecare rezervă în această privinţă. Cu cît rezerva de amplificare este mai mare, cu atît vom putea folosi o reacţie mai puternică şi sonoritatea aparatului se va îmbunătăţi (gradul maxim de reacţie este limitat de alte condiţii care nu se vor discuta aici).

    Tensiunea de reacţie poate fi luată experimental şi de pe divizor, aşa cum se vede în schema din figura 88. Odată stabilită poziţia convenabilă a cursoarelor, potent io metr ele se vor putea înlocui cu rezistenţe fixe de valori identice.

    Există încă multe alte căi de aplicare a reacţiei negative. Interesul amatorului este, însă, în aceste cazuri, să folosească mijîoacelc cele mai simple şi necostisitoare. Pentru cei pretenţioşi nu putem recomanda decît o singură soluţie: înlocuirea — în întregime — a părţii de audiofrecvenţă a receptorului. Această operaţie merită să fie făcută atunci cînd restul aparatului (etajele de RF şi FI) posedă calităţi electrice şi mecanice bune. De fapt aici e vorba nu de reccptoare mici, ci de receptoare mai perfecţionate, datînd de pe vremea cînd se punea un accent mai redus pe calităţile sonore ale aparatului de radio.

    ta - Folosirea reactiei negative - Figura 88

    Pentru a se putea adapta şi la o doză de redare modernă, intrarea în lanţul de audiofrecvenţă al receptorului trebuie să aibă o impedanţă de cel puţin 500 kohmi. Sensibilitatea va fi mai bună de 100 mV, la puterea nominală de ieşire.

    ta - Folosirea reactiei negative - Figura 89

    Schema unui etaj amplificator simplu, care îndeplineşte aceste condiţii, este arătată în figura 89. Tubul final EL3 sau EL11 permite obţinerea unei puteri maxime de 4 waţi, la un procent de distorsiuni acceptabile. La o putere de 2—3 waţi, distorsiunile sînt mici. Impedanţă primară a transformatorului de ieşire va fi de 7000 ohmi.

    În figura 90 este reprezentată schema unui mic amplificator în contratimp, folosind tuburile ECC83 şi 6AQ5 (sau 6V6GT). Impedanţă primară a transformatorului va fi de 10.000 ohmi, de la placă la placă.
    Puterea maximă de ieşire este de 10 wati.

    Practic, reconstruirea părţii de audiofrecvenţă a unui receptor vechi pune amatorul în faţa a două probleme principale: amplasarea noilor piese şi asigurarea tensiunilor de alimentare.

    În privinţa amplasării, este probabil ca găurile existente pentru soclurile tuburilor să fie prea mari. În cazul acesta se vor confecţiona mici plăcuţe de tablă de 0,5 mm grosime, care să acopere gaura veche şi la nudul lor să fie prevăzute cu o gaură de diametru convenabil.

    In general este bine ca să se renunţe la folosirea pieselor vechi, în special a condensatoarelor de orice fel. Rezistenţele, a căror valoare mai convine, vor putea fi reuiilizate numai după o verificare făcută vizual si cu ohrnetrul.

    Pentru a putea stabili dacă redresorul existent poate suporta consumul anodic al noilor tuburi va trebui în primul rînd stabilit care este consumul celor existente. Pentru aceasta vom folosi fie tabelele cu caracteristici ale tuburilor, fie un miliampermetru conectat, pe rind, in serie cu catodul fiecărui tub de audiofrecvenţă. După aceasta vom compara rezultatul obţinut cu consumul noului amplificator ce urmează a fi montat. În cazul schemelor indicate de noi, consumul este de: 85 mA pentru amplificatorul cu etaj final simplu 100 mA pentru amplificatorul cu etaj final în contratimp.

    ta - Folosirea reactiei negative - Figura 90

    Se poate admite o supraîncărcare de 15-20%, a redresorului, dar nu vom depăşi această cifră. Redimensionarea redresorului nu este rentabilă, întrucît ar scumpi prea mult costul modificării.

    Prin utilizarea unor sisteme de variaţie continua a amplificării sunetelor înalte sau joase.

    Schema din figura 91 foloseşte un tub triodă cu factor mare de amplificare, cum ar fi tipul ECC83 şi permite o amplificare variabilă a başilor. Rezistenţa de 0,5 mohmi din grila tubului poate îi înlocuită cu un potenţiometru pentru controlul volumului sonor. Funcţionarea se bazează pe utilizarea reacţiei negative. Este posibilă obţinerea unei „ridicări” a ba-şilor cu 15—20 dB, în poziţie extremă a cursorului potenţiometrului de 500 kohmi (cu variaţie lineară dacă este posibil).

    Pentru ca rezultatele finale să fie cele aşteptate, instalaţia trebuie să fie lipsită de zgomot de fond, iar etajele să fie bine decuplate între ele, în caz contrar apare pericolul unor oscilai ii de joasă frecvent a, care compromit funcţionarea.

    Tot ansamblul se va monta între preamplificator şi amplificator sau între etajul prefinal şi final.

    Un alt montaj, ilustrat în figura 02, nu foloseşte nici un tub în loc să amplifice, el atenuează frecvenţele înalte sau joase.

    Circuitul se introduce între tubul final şi transformatorul de ieşire. Cînd cursorul potenţiometrului se află în extrema stingă, frecvenţele înalte sînt tăiate prin efectul de şuntare al condensatorului CL Cînd cursorul se află în extrema dreapta, frecvenţele joase sînt atenuate prin efectul de sumare a bobinei eu miez de fier S, care prezintă o reactanţă mică la aceste frecvenţe. în poziţia centrală a cursorului, sistemul esie practic inoperant. Un astfel de montaj nu introduce o amplificare suplimentară a frecvenţelor înalte sau joase, dar este totuşi foarte util în avele situaţii în care aceste frecvenţe trebuie atenuate: vorba, ele exemplu, devine mai inteligibilă prin reducerea başilor, iar anumite discuri uzate sînt mai agreabile de ascultat reducînd nivelul sunetelor acute, ceea ce aduce cu sine reducerea zgomotului de suprafaţă.

    Figura 93 reprezintă un circuit care asigură variaţia continua a nivelului sunetelor acute, prinlr-un sistem ingenios de reacţie negativă selectivă. Cursoriil potenţiornetrului fiind în poziţie extremă de sus, condensatorul CI sumează grila tubului HLH 1 si urc loc o atenuare a frecvenţelor înalte. în poziţia opusă a cursorului, condensatorul C2 „scoate” din reţeaua de reacţie frecvenţele înalte, aşa încît amplificarea acestora creşte corespunzător. Datorită rezistenţei potenţiornetrului, condensatorul C1 nu mai a-e nici un efect în această situaţie.

    Acest circuit poate înlocui cu rezultate mult superioare obişnuitul dispozitiv de control al tonului din condesatorului de cuplaj dintre etaje scade de la 500 pF la 250 pF. Ca atare, favorizarea sunetelor acute se produce la o frecvenţă mai mare decît în cazul precedent şi curba de frecvenţă are aspectul din figura 95.

    In poziţia a 4-a a comutatorului, un condensator de 50 pF se conectează între grila şi placa tubului final. Datorită acestuia se produce o puternică reacţie negativă la frecvcnjele superioare şi curba de frecventă ia aspectul din figura 96 d.

    Ca încheiere, să examinăm o schemă mai puţin obişnuită (fig. 06). Spectrul audiofrevenţă de la 50—8500 Hz este împărţit în 4 game, conlrolate independent şi continuu prin intermediul potenţiometre lor de 500 kohmi.

    Potenţiometrul P1 controlează amplificarea bnşiior, P2 amplificarea îrecvenie’or „medii inferioare”, P3 a fre:venţelor „medii superi” şi, în siîrşlt, P4 frecventele înalte.

    P1 permite o amplificare de 0 dB sau o atenuao de 10 dB la frecvenţa de 50 Hz. P2 o amplificare de 15 dB sau o atenuare de 20 dB la 300 Hz, P3 o amplificare de 15 dB sau o ‘atenuare de 20 dB la 1 600 Hz şi P4 o amplificare de 15 dB sau o atenuare de 6 dB la 8 500 Hz. Cu poteuţiomctrele în poziţii intermediare, curba de frcevenfă a sistemului este lineară de la 30 Ia 15 000 Hz.

    Cu ajutorul unui astfel do circuit e drept ceva mai complex se pot corecta deficienţele difuzoarelor, ale înregistrărilor şi se pot obţine efecte sonore speciale.

    Copierea unei benzi magnetice pe alt magnetofon este o distracţie curentă printre amatori şi se efectuează adeseori în stilul… schimburilor filatelice. După ce părţile „au ajuns de acord”, urmează operaţia copierii propriuzise, care însă, din păcate, în majoritatea cazurilor se efectuează necorespunzător din punct de vedere tehnic. Rezultatul? O copie cu o anumite tipuri mai „modeste” de radioreceptoare sau amplificatoare.

    Să examinăm acum două circuite mai „speciale”, pentru adepţii tehnicii de înaltă fidelitate.

    Schema din figura 94 nu foloseşte nici un potenţiometru, în schimb utilizează un comutator cu 4 poziţii. De menţionat că tubul final trebuie să aibă panta mare.

    In poziţia 1-a, reţeaua de reacţie negativă constă dintr-o simplă rezistenţă de 2,2 mohmi. Frecvenţele înalte sînt avantajate prin sistemul de cuplaj dintre etaje, caracteristica de frecvenţă fiind cea din fig. 95 a în poziţia a 2-a a comutatorului, în reţeaua de reacţie apare un filtru R—C, care reduce cu aproximativ 50% reacţia negativă la frecvenţe joase, [aţă de 1.000 Hz. La frecvenţele înalte rămîne valabilă compensarea datorită sistemului de cuplaj. În consecinţă se obţine o ridicare simultană a sunetelor grave şi acute, conform cu diagrama din figura 95 b.

    în poziţia a 3-a a comutatorului, circuitul nu se schimbă, cu excepţia faptului că valoarea condensa sonoritate ştearsă şi neplăcută la audiţie. Remediul constă în folosirea unui corector-reglor ele ton, intercalat între cele două magnetofoane, care va da posibilitatea amatorului să dea sunetului timbrul dorit, prin compensarea manuală a suntelor grave sau acute, după dorinţă. Atenuarea introdusă de un astfel de circuit este de ordinul a 30—40 dB — o valoare apreciabilă — totuşi ea nu constituie un impediment in practică, întrucît rezerva de amplificare cumulată a celor două magnetofoane suplineşte pe larg această atenuare.

    Circuitul poate fi văzut în schema din figura 97. Fă se va conecta între bornele de ieşire ale unui magnetofon, debitînd o tensiune de audîofrecvenţă de cea. 0,5—1 volt şi bornele de intrare ale celui de-al doilea magnetofon, la care trebuie să avem o sensibilitate de cca. 5—10mV (intrarea „microfon”).

    Prin manevrarea celor două potenţiometre, vom putea obţine fie o curbă de frecvenţă lineară, fie o ridicare sau atenuare a frecvenţelor joase sau înalte, în mîna unui amator priceput, dotat cu oarecare simţ muzical, acest dispozitiv poate servi la scoaterea în evidentă a anumitor instrumente muzicale, a vocii ş.a.m.d.

    Atenuarea maximă este de — 12 dB la 50 Hz. respectiv 10 KHz si amplificarea maximă de 8 dB la 50 Hz si 9 dB la 10 KHz.

    Pentru a evita culegerea de zgomot de sector, întreg ansamblul se montează într-o cutie metalică închisă, legăturile exterioare urmînd a se efectua cu ajutorul a două cabluri blindate.

    In cazul unei amplificări exagerate a frecvenţelor înalte, poate apare pericolul supramodulaţiei benzii, din cauză că ochiul magic care indică nivelul de înregistrare este etalonat de obicei la 1 000 Hz. In consecinţă — în această situaţie — amatorul va avea grijă ca nivelul de înregistrare să fie mat mic decît cel arătat prin apropierea sectoarelor ochiului.

        Editor: Admin | Afisat in: Audio, Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>