Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • stan ion: cum sa deschide revista sa pot vedea uu...
      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...

    Verificarea amplificatoarelor

    Articol din cartea: Tanarul audioamatori

    Autor: George Racz

    1. Coperta carte Tanarul Audioamator
    2. Notiuni de electroacustica
    3. Unde sonore
    4. Frecventa sunetului
    5. Intensitatea sunetului
    6. Timbrul sunetului
    7. Decibelul
    8. Tehnica moderna a redarii sunetelor
    9. Ce este “inalta fidelitate”?
    10. Auditie monofonica si stereofonica
    11. Pseudostereofonia
    12. Tipuri de microfoane
    13. Constructia unui microfon cu carbuni
    14. Picupul
    15. Magnetofonul
    16. Celula fotoelectrica
    17. Preamplificatorul si amplificatorul
    18. Difuzorul
    19. Constructia preamplifacatoarelor de audiofrecventa
    20. Un preamplificator cu un tub
    21. Un preamplificator microfonic de inalta fidelitate cu doua tuburi
    22. Un preamplificator cu doua tubri
    23. Un preamplificator-egalizor cu patru tuburi
    24. Un transformator de impedanta electronic
    25. Un preamplificator de microfon cu un tranzistor
    26. Un preamplificator cu doua tranzistoare
    27. Un preamplificator cu trei tranzistori
    28. Preamplificator – corrector cu trei tranzistori
    29. Constructia amplificatoarelor de audiofrecventa
    30. Un amplificator simplu cu un tub
    31. Un amplificatory economic de 4 wati
    32. Un amplificator de 6 wati
    33. Un amplificator simplu de 8 wati
    34. Un amplificator simplu de 10 wati
    35. Un amplificator de inalta fidelitate de 10 wati
    36. Un amplificatory stereophonic cu doua tuburi
    37. Un amplificator auxiliar pentru reproducere stereofonica
    38. Un amplificator de 14 wati
    39. Un amplificator de 20 wati
    40. Un amplificator de 40 wati
    41. Un amplificator de 80 wati
    42. Montarea si cablarea amplificatoarelor
    43. Transformatorul de iesire - Generalitati
    44. Calculul transformatorului de iesire
    45. Verificarea si depanarea amplificatoarelor
    46. Verificarea amplificatoarelor
    47. Cauzele si remedial zgomotului de fond
    48. Microfonia
    49. Interferente radio
    50. Depanarea metodica
    51. Aparate de masura
    52. Ohmetru cu scara lineara
    53. Voltmetru electronic de audiofrecventa
    54. Wattmetru de audiofrecventa
    55. Generator simplu de audiofrecventa
    56. Un generator de audiofrecventa cu un tranzistor
    57. Imbunatatirea sonoritatii receptoarelor vechi
    58. Îmbunatatirea redarii frecventelor inalte
    59. Folosirea reactiei negative
    60. Expansiunea dimanmica
    61. Mixarea semnalelor
    62. Indicator stereophonic de nivel
    63. Stereofonia cu casti
    64. Studioul amatorului
    65. Amplasarea microfoanelor
    66. Amplasarea difuzoarelor pentru auditii sterefonice
    67. Cutia de rezonanta tip “Bas-Reflex”
    68. Montarea mufei standardizate
    69. Inregistrari magnetice suprapuse
    70. Inregistrarea vocii pe fond muzical

    Verificarea amplificatoarelor

    Construcţia odată terminată, urmează momentul… emoţionant, cînd aparatul va îi conectat pentru prima oară la priza de curent. Procedînd în felul acesta, se pot întîmpla trei lucruri: amplificatorul să funcţioneze, amplficatorul să nu funcţioneze şi în sfîrşit amplificatorul să nu funcţioneze şi totodată, după puţin timp, să observăm prezenţa unei… dîre subţiri de fum. Desigur că, în acest ultim caz, emoţia va fi cea mai mare.

    Din această cauză, este bine ca, după ce am efectuat ultima lipitură, să facem o verificare mecanică şi electrică minuţioasă.

    Verificarea mecanică este cea cu care începem şi ea constă într-un control atent al calităţii lipiturilor efectuate. Pentru aceasta ne vom înarma cu o pen-setă şi vom „trage” de fiecare piesă în parte. în cazul uriei lipituri defectuoase sau „reci”, piesa va ceda prin desfacerea lipiturii, care, în acest caz, urmează să fie refăcută cu atenţie. După ce am parcurs în acest fel întregul şasiu, confruntăm din nou cablajul cu schema electrică după care acesta a fost executat, pentru ca să ne convingem că nu am săvîrşit nici o greşeală şi, cu aceasta, putem considera verificarea mecanică ca încheiată.

    Verificarea electrică va avea loc în două faze cu amplificatorul nealimentat şi apoi cu amplificatorul alimentat din reţeaua de curent.

    Prima fază constă în controlul circuitelor, cu ajutorul unui ohmetru (ca cel descris la pagina 139).

    Practic, vom măsura valoarea fiecărei rezistenţe separat, apoi ne vom convinge că între două puncte separate printr-un condensator nu avem continuitate. De exemplu vom conecta ohmctrul între anoda unui tub şi grila tubului următor: ohmetrul trebuie să indice rezistenţă infinită (cu excepţia unor montaje speciale unde cuplajul dintre tuburi se face direct). Tot cu ajutorul ohmetrului se pot verifica înfăşurările transformatoarelor de reţea sau de ieşire, precum şi un eventual scurtcircuit între sîrma de bobinaj şi miezul de fier.

    In a doua tază a verificării electrice, amplificatorul se va conecta la priză şi va fi pornit. Pentru început nu vom introduce nici un tub în soclurile res-pective. Cu ajutorul unui voltmetru vom măsura tensiunea de filament în toate punctele, de asemenea vom măsura tensiunea alternativă la picioruşele soclului, corespunzătoare plăcilor redresoarei. Dacă totul este în regulă, introducem tuburile şi măsurăm tensiunea anodică la ieşirea din redresor, con- fruntînd valoarea citită cu cea indicată pe schema electrică. Aceste măsurători de tensiune se vor putea face cu un voltmetru obişnuit, avînd o rezistentă de 1000 ohmi/volt. Pentru a putea măsura cu o eroare cît mai mică tensiunile de anod şi ecran ale tuburilor amplificatoare de tensiune, vom avea nevoie de un instrument cu o rezistenţă internă mult mai mare, de 20.000 ohmi/volt. Intrucît un astfel de voltmetru nu se află în mod obişnuit la îndemîna amatorului, nu rămîne decît să măsurăm tensiunea de negativare (între catod şi grilă) — operaţie care se poate tace cu un voltmetru obişnuit. Valoarea tensiunii de negativare, obţinută prin diferenţa de potenţial care apare de-a lungul rezistenţei catodice, poate fi folosită pentru a determina (prin legea lui Ohm) curentul total — anodic şi de ecran — al tubului.

    După ce măsurătorile de mai sus au arătat că amplificatorul consumă normal, toate tuburile primind tensiunile corecte, urmează verificarea finală — si cea mai importantă — cu semnal. Pentru aceasta avem nevoie de uri generator de audiofrecvenţă şi de un voltmetru de curent alternativ capabil să dea indicaţii exacte în toată gama frecvenţelor sonore. Construcţia ambelor instrumente este descrisă în capitolul următor.

    Reglăm generatorul pe frecvenţa de 1000 Hz şi aplicăm, la intrarea amplificatorului sau preamplificator ului, un semnal avînd o amplitudine corespunzătoare cu sensibilitatea acestuia — de exemplu 1 volt. La bornele secundarului transformatorului de ieşire conectăm, în loc de difuzor, o rezistenţă avînd o valoare egală cu impedanţă pentru care a fost calculat transformatorul şi o putere corespunzătoare puterii de ieşire maxime. In paralel cu această rezistenţă legăm voltmetrul şi rotim apoi potenţiometrul de volum al amplificatorului pînă ce voltmetrul indică o valoare maximă. Puterea de ieşire este egală cu:

    ta - Verificarea amplificatoarelor - Ecuatia 1

    unde P este puterea în waţi, U este tensiunea citită în volţi şi R este valoarea rezistenţei de sarcină. Desigur că această măsurătoare nu ţine seama de dis-torsiunile nelineare (armonice) — cu alte cuvinte, este posibil ca puterea maximă să fie obţinută cu un coeficient de distorsiuni mult peste cel indicat. Dar pentru a măsura puterea „nedistorsionată”, ar mai fi necesare şi un osciloscop sau un distorsiometru, conectate în paralel cu sarcina. Intrucît astfel de instrumente nu fac în mod obişnuit parte din laboratorul amatorului ne vom limita la măsurătorile de mai sus.

    Sensibilitatea diferitelor intrări ale preamplificatorului sau amplificatorului, precum şi caracteristica de frecvenţă nu pot fi măsurate de amatori, întrucît pentru aceasta ar fi necesar un milivoltmetru electronic care să poată măsura cu precizie amplitudinea semnalului aplicat la intrare. Un astfel de milivoltmetru — chiar dacă nu este greu de construit — trebuie etalonat prin comparaţie, cu alte cuvinte amatorul ar trebui să aibă acces la un aparat industrial adecvat. Vom renunţa deci la astfel de măsurători şi ne vom limita la aprecierea subiectivă a calităţii, folosind un instrument pe care-1 posedă fiecare şi care se numeşte… ureche.

    Vom avea o deosebită grijă ca în timpul funcţionării amplificatorului de putere să nu-1 lăsăm pe acesta fără sarcină, căci în acest caz în primarul transformatorului de ieşire iau naştere supratensiuni foarte mari, care vor duce în majoritatea cazurilor la străpungerea izolaţiei şi chiar la distrugerea tuburilor finale.

        Editor: Admin | Afisat in: Audio, Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>