Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • stan ion: cum sa deschide revista sa pot vedea uu...
      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...

    Calculul transformatorului de iesire

    Articol din cartea: Tanarul audioamatori

    Autor: George Racz

    1. Coperta carte Tanarul Audioamator
    2. Notiuni de electroacustica
    3. Unde sonore
    4. Frecventa sunetului
    5. Intensitatea sunetului
    6. Timbrul sunetului
    7. Decibelul
    8. Tehnica moderna a redarii sunetelor
    9. Ce este “inalta fidelitate”?
    10. Auditie monofonica si stereofonica
    11. Pseudostereofonia
    12. Tipuri de microfoane
    13. Constructia unui microfon cu carbuni
    14. Picupul
    15. Magnetofonul
    16. Celula fotoelectrica
    17. Preamplificatorul si amplificatorul
    18. Difuzorul
    19. Constructia preamplifacatoarelor de audiofrecventa
    20. Un preamplificator cu un tub
    21. Un preamplificator microfonic de inalta fidelitate cu doua tuburi
    22. Un preamplificator cu doua tubri
    23. Un preamplificator-egalizor cu patru tuburi
    24. Un transformator de impedanta electronic
    25. Un preamplificator de microfon cu un tranzistor
    26. Un preamplificator cu doua tranzistoare
    27. Un preamplificator cu trei tranzistori
    28. Preamplificator – corrector cu trei tranzistori
    29. Constructia amplificatoarelor de audiofrecventa
    30. Un amplificator simplu cu un tub
    31. Un amplificatory economic de 4 wati
    32. Un amplificator de 6 wati
    33. Un amplificator simplu de 8 wati
    34. Un amplificator simplu de 10 wati
    35. Un amplificator de inalta fidelitate de 10 wati
    36. Un amplificatory stereophonic cu doua tuburi
    37. Un amplificator auxiliar pentru reproducere stereofonica
    38. Un amplificator de 14 wati
    39. Un amplificator de 20 wati
    40. Un amplificator de 40 wati
    41. Un amplificator de 80 wati
    42. Montarea si cablarea amplificatoarelor
    43. Transformatorul de iesire - Generalitati
    44. Calculul transformatorului de iesire
    45. Verificarea si depanarea amplificatoarelor
    46. Verificarea amplificatoarelor
    47. Cauzele si remedial zgomotului de fond
    48. Microfonia
    49. Interferente radio
    50. Depanarea metodica
    51. Aparate de masura
    52. Ohmetru cu scara lineara
    53. Voltmetru electronic de audiofrecventa
    54. Wattmetru de audiofrecventa
    55. Generator simplu de audiofrecventa
    56. Un generator de audiofrecventa cu un tranzistor
    57. Imbunatatirea sonoritatii receptoarelor vechi
    58. Îmbunatatirea redarii frecventelor inalte
    59. Folosirea reactiei negative
    60. Expansiunea dimanmica
    61. Mixarea semnalelor
    62. Indicator stereophonic de nivel
    63. Stereofonia cu casti
    64. Studioul amatorului
    65. Amplasarea microfoanelor
    66. Amplasarea difuzoarelor pentru auditii sterefonice
    67. Cutia de rezonanta tip “Bas-Reflex”
    68. Montarea mufei standardizate
    69. Inregistrari magnetice suprapuse
    70. Inregistrarea vocii pe fond muzical

    Calculul transformatorului de iesire

    Vom începe prin a defini notaţiile folosite in formulele ele calcul. Acestea sînt următoarele:

    Qo — secţiunea miezului de fier, în c.m2;
    P — puterea în secundarul transformatorului, în waţi;
    Ra— impedanţă de sarcină a tubului, în ohmi;
    Raa — impedanţă de sarcină a tuburilor, în ohmi, în cazul amplificatoarelor în contratimp (de la placă la placă) ;
    Rs—impedanţă de sarcină a transformatorului. (impedanţă clifuzoarelor), în ohmi;
    N1 — numărul de spire la primar;
    N2— numărul de spire la secundar; ;
    d1 — diametrul sîrmei (fără izolaţie) la primar în mm;
    d2— diametrul sîrmei (fără izolaţie) la secundar, în mm;
    I0—curentul anodic al tubului (tuburilor), fără semnal, în mA;
    D1—diametrul sîrmei la primar, cu izolaţie, în mm ;
    D2 — diametrul sîrmei la secundar, cu izolaţie, în mm;
    li — latimea eficace a întrefierului în mm;
    K — coeficient în funcţie de Q0;
    m1 — coeficient în funcţie de mărimea toleiî, pentru transformatoarele obişnuite;
    m2 — coeficient în funcţie de mărimea tolei, pentru transformatoarele de înaltă fidelitate;
    a, b, c, h — dimensiunile tolei, în mm, conform figurii 60 ;
    g — grosimea pachetului de tole, în mm.
    Calculul transformatorului de ieşire pentru un etaj final simplu cu un singur tub se face cu ajutorul următoarelor relaţii:

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Ecuatii 1

    Pentru etajele în contratimp se vor aplica următoarele relaţii:

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Ecuatii 2

    Dupa ce s-a efectuat calculul, este necesar sa facem o verificare termică si una constructivă a transformatorului.

    Verificarea termică are drept scop alegerea unui conductor de diametru suficient de mare, pentru ca înfăşurarea să nu se încălzească nepermis de mult; Verificarea termică se efectuează numai pentru înfăşurarea primară, întrucît prin cea secundară nu circulă curentul continuu. Ne folosim de relaţia:

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Ecuatii 3

    Deci d1 nu trebuie să fie mai mic decît valoarea obţinută din formula de mai sus. In cazul în care din calculul precedent a rezultat o valoare mai mică, vom alege pe cea obţinută din relaţia (7). Diametrul conductorului din secundar, d2, rămîne cel calculat.

    Verificarea constructivă este importantă, întrucît ea ne fereşte de surpriza dezagreabilă de a constata că numărul de spire calculat nu are loc pe carcasă. Verificarea se face cu ajutorul următoarei relaţii:

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Ecuatii 4

    Reiese de mai sus că lăţimea ferestrei (dimensiunea b) trebuie să fie egală sau mai mare dccît spaţiul ocupat de sirma de bobinaj din primar şi secundar, la care se adaugă spaţiul ocupat de carcasă, de izolaţia dintre straturile de bobinaj şi de izolaţia dintre înfăşurarea primară şi cea secundară. Relaţia (8) este valabilă dacă:

    a — Intre fiecare strat din primar se va pune un strat de hîrtie — preferabil specială, de transformator — de 0,03 mm grosime ;
    b — Intre fiecare strat din secundar se va pune un strat de hîrtie de 0,1 mm grosime;
    c — Intre înfăşurarea primară şi secundară se va pune un strat de preşpan de 0,25 mm grosime, iar la transformatoarele care lucrează la o tensiune continuă mai mare de 500 V, două straturi de preşpan (deci 0,5 mm) ;
    d — Carcasa se va executa dintr-un material izolant avînd o grosime de 1 mm;
    e — Intre fiecare perete al carcasei şi stratul de sîrma se va lăsa o distanţă de 1 mm.

    In tabelele de mai jos sînt date valorile coeficientului K funcţie de secţiunea miezului de fier, şi valorile coeficientului şî m2, în funcţie de mărimea tolei.

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Tabele 1

    Din păcate mărimea toleî nu poate îi determinată de la bun începui. Din această cauză, amatorul va alege o mărime oarecare şi va efectua calculul. Dacă rezultă, în final, că tola aleasă este neîncăpătoare, va reface calculul pentru mărimea imediat următoare (vezi fig. 60). Dacă, din contra, se va constata că spaţiul de bobinaj este mult prea încăpător, se va recurge la o tolă mai mică.

    Alegerea tolei se va mai face însă ţinînd seama şi de următoarea condiţie:

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Ecuatii 5

    Cu alte cuvinte, raportul dintre dimensiunea c a tolei (fig. 60) şi grosimea pachetului de tole trebuie să fie cuprins între 0,5 şi 2. Cel mai avantajos este să alegem pe c = g, adică o secţiune pătrată a miezului de fier. Secţiunea miezului se obţine efectuînd produsul dintre c şi g. Totuşi nu întotdeauna este posibilă obţinerea egalităţii de mai sus, aşa încît amatorul va căuta să se încadreze în condiţia impusă de relaţia (0).

    Transformatoarele obişnuite se vor bobina începînd cu primarul şi terminînd cu secundarul.

    Transformatoarele destinate amplificatoarelor de înaltă fidelitate, avînd etajul final de putere în contratimp, se vor bobina conform schemei electrice din fig. 61 şi a schiţei din figura 62. Pentru aceasta vom împărţi la patru numărul de spire indicat pentru primar (NA—NB— NC—ND) şi la doi numărul de spire indicat pentru secundar (NE—NF). Infăşurările NA, NE, NF si ND, se vor bobina în acelaşi sens. înfăşurările NA şi NC se vor bobina în sens contrar faţă de restul înfăşurărilor, ceea ce practic se realizează inversînd bobina pe dorn. Capetele înfăşurărilor se conectează precum urmează:

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Figure 61

    a — Se leagă la un loc începutul lui NA, cu sfîrşitul lui NB, cu începutul lui NC, cu sfîrşîtul lui ND. Obţinem astfel punctul comun „+IT”;
    b — Se leagă la un loc sfîrşitul lui NA, cu începutul lui NB. Obţinem punctul comun „A1”;
    c — Se leagă la un loc sfîrsitul lui NC cu începutul lui ND. Obţinem punctul comun „A2”;
    d — Se leagă la un loc începutul lui NF cu începutul lui NE. Obţinem punctul comun „Y”.
    e — Se leagă la un loc sfîrşitul lui NE cu sfîrşitul lui NF. Obţinem punctul comun „Z”.

    Acest mod de a bobina transformatorul de ieşire reduce considerabil pierderile la frecvenţele audio înalte, deci distorsiunile de frecvenţă.

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Figure 62ta - Calculul transformatorului de iesire - Figure 62

    Inainte de a trece la un exemplu de calcul numeric, menţionăm că metoda de calcul descrisă se bazează pe următoarele premize:

    — inducţia în fier : = 5 000 gauşi; frecvenţa interioară de tăiere, folosind coeficientul m1: 60 Hz (cu -3dB) ;
    — frecvenţa inferioară de taiere, folosind coeficientul m2: 40 Hz (cu -2 dB).

    Autorul speră că cititorul oare a ajuns pînă aici nu şi-a luat angajamentul de a… nu calcula vreodată un transformator de ieşire în realitate calculul este foarte simplu şi rapid. Pentru a demonstra aceasta, să trecem la un exemplu numeric. Să presupunem că avem de calculat un transformator de ieşire pentru amplificatorul prezentat în figura 55.

    In tabelele cu caracteristicile tuburilor electronice găsim:

    Raa = 8000 ohmi (placă la placă);
    I0 = 70 mA (pentru ambele tuburi);
    P = 14 waţi.

    Impedanţă difuzorului folosit este:

    Rs = 4 ohmi sau Rs = 2 ohmi

    Efectuăm calculul, alegînd o tolă tip E—14.

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Ecuatii 6

    Secţiunea fiind egală cu produsul c x g, rezultă că grosimea pachetului de tole va fi epală cu 40 mm (C = 28 mm).

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Ecuatii 7

    Diametrul d2 s-a calculat pentru secundarul de 2 ohmi, obtinandu-se astfel o valoare mai mare, acoperitoare (nu este practic să bobinăm secundarul cu sîrmă de diametru diferit).

    Ii = 0

    Intrefierul este nul, aşa cum s-a arătat mai înainte. Miezul de fier se va lamela întreţesut (tola L peste tola I etc).

    Verificarea termică:

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Ecuatii 8

    Diametrul conductorului din primar obţinut din relaţia (4) este prea mic. Ca atare se va alege: d1 = 0.16 mm.

    Verificarea constructiva:

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Ecuatii 9

    Condiţia este satisfacută, rămînînd şi un spaţiu de rezervă de 4 mm.

    Diametrul conductorului cu izolaţia Dl şi D2 din relaţia (8) poate fi găsit în tabelele existente în acest scop. Transformatoarele de ieşire se realizează cu sîrmă de cupru izolată cu email (Cu-Em).

    ta - Calculul transformatorului de iesire - Tabele 2

    Cu aceasta calculul a luat sfîrşit. încercaţi-l. Veti constata — poate cu surprindere — că el poate fi efectuat în mai puţin de 30 minute.

    Acei amatori care nu doresc să efectueze un astfel de calcul, vor găsi în tabelul din pagina 120 toate datele necesare confecţionării transformatoarelor cu care sînt prevăzute amplificatoarele prezentate.

        Editor: Admin | Afisat in: Audio, Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>