Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...

    Ce este “inalta fidelitate”?

    Articol din cartea: Tanarul audioamatori

    Autor: George Racz

    1. Coperta carte Tanarul Audioamator
    2. Notiuni de electroacustica
    3. Unde sonore
    4. Frecventa sunetului
    5. Intensitatea sunetului
    6. Timbrul sunetului
    7. Decibelul
    8. Tehnica moderna a redarii sunetelor
    9. Ce este “inalta fidelitate”?
    10. Auditie monofonica si stereofonica
    11. Pseudostereofonia
    12. Tipuri de microfoane
    13. Constructia unui microfon cu carbuni
    14. Picupul
    15. Magnetofonul
    16. Celula fotoelectrica
    17. Preamplificatorul si amplificatorul
    18. Difuzorul
    19. Constructia preamplifacatoarelor de audiofrecventa
    20. Un preamplificator cu un tub
    21. Un preamplificator microfonic de inalta fidelitate cu doua tuburi
    22. Un preamplificator cu doua tubri
    23. Un preamplificator-egalizor cu patru tuburi
    24. Un transformator de impedanta electronic
    25. Un preamplificator de microfon cu un tranzistor
    26. Un preamplificator cu doua tranzistoare
    27. Un preamplificator cu trei tranzistori
    28. Preamplificator – corrector cu trei tranzistori
    29. Constructia amplificatoarelor de audiofrecventa
    30. Un amplificator simplu cu un tub
    31. Un amplificatory economic de 4 wati
    32. Un amplificator de 6 wati
    33. Un amplificator simplu de 8 wati
    34. Un amplificator simplu de 10 wati
    35. Un amplificator de inalta fidelitate de 10 wati
    36. Un amplificatory stereophonic cu doua tuburi
    37. Un amplificator auxiliar pentru reproducere stereofonica
    38. Un amplificator de 14 wati
    39. Un amplificator de 20 wati
    40. Un amplificator de 40 wati
    41. Un amplificator de 80 wati
    42. Montarea si cablarea amplificatoarelor
    43. Transformatorul de iesire - Generalitati
    44. Calculul transformatorului de iesire
    45. Verificarea si depanarea amplificatoarelor
    46. Verificarea amplificatoarelor
    47. Cauzele si remedial zgomotului de fond
    48. Microfonia
    49. Interferente radio
    50. Depanarea metodica
    51. Aparate de masura
    52. Ohmetru cu scara lineara
    53. Voltmetru electronic de audiofrecventa
    54. Wattmetru de audiofrecventa
    55. Generator simplu de audiofrecventa
    56. Un generator de audiofrecventa cu un tranzistor
    57. Imbunatatirea sonoritatii receptoarelor vechi
    58. Îmbunatatirea redarii frecventelor inalte
    59. Folosirea reactiei negative
    60. Expansiunea dimanmica
    61. Mixarea semnalelor
    62. Indicator stereophonic de nivel
    63. Stereofonia cu casti
    64. Studioul amatorului
    65. Amplasarea microfoanelor
    66. Amplasarea difuzoarelor pentru auditii sterefonice
    67. Cutia de rezonanta tip “Bas-Reflex”
    68. Montarea mufei standardizate
    69. Inregistrari magnetice suprapuse
    70. Inregistrarea vocii pe fond muzical

    Ce este “inalta fidelitate”?

    Răspunsul la întrebarea de mai sus îl dă însăşi termenul respectiv. Atunci cînd la urechile ascultătorului aflat în faţa difuzoarelor ajunge un ansamblu de sunete ale căror caracteristici corespund întocmai – sau foarte apropiat – caracteristicilor sunetelor originale, putem spune că are loc o reproducere de “înaltă fidelitate”.

    Precum am arătat în capitolul precedent, “păstrarea fidelă a timbrului este o condiţie absolut obligatorie a reproducerii nedeformate a sunetului”. Or, timbrul rămîne nealterat doar atunci cînd lanţul de audiofrecvenţă — de la microfon pînă la difuzor – poate asigura o amplificare uniformă tuturor frecvenţelor cuprinse în gama sonoră, deci poate asigura amplificarea tuturor armonicilor superioare care caracterizează vocea umană sau un instrument muzical. Strădaniile specialiştilor din acest domeniu s-au îndreptat în ultimii 15 ani tocmai în această direcţie. Ceea ce înainte de cel de-al doilea război mondial părea de nerealizat; a devenit în zilele noastre tin fapt comun.

    Totuşi, drumul n-a fost uşor. N-a fost uşor deoarece pe lîngă greutăţile de ordin pur tehnic, mai trebuiau învinse şi cele de ordin pur subiectiv: educaţia publicului. Într-adevăr, lumea era obişnuită cu audiţiile pe care le puteau oferi radioreceptoarele dinainte de război. Etajele de audiofrecvenţă ale acestora asigurau, în cel mai bun caz, o redare a frecvenţelor audio din gama 80 – 5000 Hz. S-au făcut experienţe foarte interesante cu un grup de auditori de diferite vîrste si de ambele sexe.

    La primele încercări ei s-au dovedit refractari. Majoritatea prefera audiţia cu “ton închis”, adică cu atenuarea frecventelor acute. Bănuind că e vorba doar de obisnuinţă, specialiştii au hoiărît ca timp de cîteva săptămînî să supună grupul de auditori unor audiţii de “înaltă fidelitate”. După această perioadă de timp, experienţa comparativa a fost reluată. De această dată preferinţa era net în favoarea unei reproduceri de calitate. Cu aceasta s-a dovedit ceea ce era de dovedit şi industria şi-a îndreptat toate eforturile în vederea îmbunătăţirii sonorităţii radioreceptoarelor şi amplificatoarelor de audiofrecvenţă.

    Pentru ca o reproducere acustică să fie de calitate bună, nu este însă suficient ca timbrul instrumentelor muzicale să fie păstrat neschimbat, adică armonicile superioare să fie păstrate în proporţia originală. Mai este necesar, în afară de aceasta, ca elementele lanţului de audiofrecvenţă să nu introducă sunete care nu există în execuţia iniţială. Datorită lipsei de perfecţiune a pieselor radio (tuburi electronice, transformatoare etc.) folosite în amplificatoarele de audiofrecvenţă, acestea pot genera armonici ale su-netelor pe care le amplifică. Atunci cînd aceste armonici sînt de ordinul 2,4,… etc., ele nu provoacă decît o alterare a timbrului, deoarece se află la interval de o octavă. Atunci cînd ele sînt de alt ordin (3,5,… etc.), au loc bătăi (interferenţe) care la audiţie dau impresie de răguşeală.

    Acestea ar fi, pe scurt, cele două condiţii principale pe care trebuie să le îndeplinească un amplificator de audiofrecvenţă. Cînd prima din ele nu este satisfăcută, se spune că au loc distorsiuni de frecvenţâ. Cînd cea de a doua nu este satisfăcută, se spune că au loc distorsiuni armonice sau de nelinearitate.

    Nu există, în stadiul actual al tehnicii, amplificator care să fie complet lipsit de distorsiuni. La nivelul standardelor actuale, se poate afirma că un amplificator este de “înaltă fidelitate” atunci cînd coeficientul de distorsiuni armonice este egal sau mai mic de 2%, la puterea nominală de ieşire şi cînd amplificatorul poate asigura o redare a frecvenţelor din gama 40—15.000 Hz cu o variaţie mai miră de 3 dB.

    O altă însusire a unei instalatii de calitate bună este lipsa zgomotului de fond, înţelegînd prin acesta atît zgomotul produs de prezenţa reţelei de curent alternativ (numit “bruni”), cît şi zgomotul produs de tuburile electronice sau de tranzistoare, vare se manifestă printr-un fîşîit. Un amplificator de înaltă fidelitate nu trebuie să aibă un zgomot de fond mai mare de – 80 dB faţă de puterea nominală. Aceasta înseamnă că tensiunea de zgomot măsurată la ieşirea amplificatorului, în absenţa semnalului, cu regla-jele de amplificare la maximum şi cu intrarea scurtcircuitată, trebuie să fie cu 80 dB mai mică decît tensiunea corespunzătoare puterii nominale obţinute, aplicînd un semnal de 800 sau 1000 Hz la intrare, în zilele noastre, producătorii de amplificatoare de înaltă fidelitate obisnuiesc să caracterizeze instalatia respectivă şi prin aşa-numitul coeficient de distorsiuni de intermodulaţie, care arată în ce măsură un semnal audio de frecventă mică si unul de frecventă mare se influenţează reciproc.

    Nu vom insista asupra acestei noţiuni, pentru a nu depăşi cadrul lucrării de faţă, dar este bine ca amatorul să ştie că acest coeficient depinde în mod direct de coeficientul de distorsiuni armonice şi cu cît acesta din urmă va fi mai mic, cu atît şi distorsiunile de intermodulaţie vor fi la rîndul lor mai reduse.

        Editor: Admin | Afisat in: Audio, Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>