Ultimele articole publicate
- BRD FIRST Tech Challenge ROMANIA
- Revistele Tehnium 1981 Nr.3
- Revistele Tehnium 1981 Nr.2
- Revistele Tehnium 1981 Nr.1
- Revistele Tehnium 1980 Nr.12
- Revistele Tehnium 1980 Nr.11
- Revistele Tehnium 1980 Nr.10
- Revistele Tehnium 1980 Nr.9
- Revistele Tehnium 1980 Nr.8
- Revistele Tehnium 1980 Nr.7
- Revistele Tehnium 1980 Nr.6
- Revistele Tehnium 1980 Nr.5
- Revistele Tehnium 1980 Nr.4
- Revistele Tehnium 1980 Nr.3
- Revistele Tehnium 1980 Nr.2
- Revistele Tehnium 1980 Nr.1
- Robo Challenge
- Revistele Tehnium 1970 Nr.12
- Revista RET Nr. 19 – Dispozitive cu logică programabilă
- Revista RET Nr. 19 – 8051 – Portul P1 în modul intrare
Follow @Tehnium
Ultimele mesaje
- stan ion: cum sa deschide revista sa pot vedea uu...
- Admin: Am raspuns pe e-mail....
- Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
- Admin: Speram sa va ajute....
- Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
- Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
- Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
- Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
- Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
- Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
Categorii
Setari cont
Arhiva lunara
- January 2019
- December 2018
- October 2018
- August 2018
- December 2017
- March 2017
- February 2017
- December 2016
- November 2016
- May 2016
- April 2016
- March 2016
- February 2016
- November 2015
- May 2015
- February 2015
- January 2015
- September 2014
- July 2014
- May 2014
- February 2014
- December 2013
- June 2013
- March 2013
- February 2013
- January 2013
- December 2012
- November 2012
- October 2012
- September 2012
- August 2012
- July 2012
- June 2012
- May 2012
- April 2012
- August 2011
Notiuni de fiabilitate
Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru
Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
Introducere
Capitolul 1 - Rezistoare
1.1. Clasificarea rezistoarelor
1.2. Parametrii rezistoarelor
1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
1.4. Rezistoare fixe
1.4.1. Rezistoare peliculare
1.4.2. Rezistoare bobinate
1.4.3. Rezistoare de volum
1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
1.9. Rezistoare neliniare
1.9.1 Termistoarele
1.9.2 Varistoarete
1.9.3 Fotorezistoarele
Capitolul 2 Condensatoare
2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
2.2. Parametrii condensatoarelor
2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
2.4. Condensatoare fixe
2.4.1. Condensatoarele ceramice
2.4.2. Condensatoare cu hartie
2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
2.4.4. Condensatoare cu mica
2.4.5. Condensatoare electrolitice
2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
Capitolul 3 Bobine
3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
3.2. Structura si classificarea bobinelor
3.3. Tipuri constructive de bobine
3.4. Ecranarea bobinelor
3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
3.6. Aplicatii ale bobinelor
3.6.1. Transformatorul
3.6.2. Circuitul RLC serie
3.6.3. Circuitul RLC derivatie
3.6.4. Circuite cuplate
3.6.5. Filtre electrice pasive
Capitolul 4 Cablaje imprimate
4.1. Generalitati
4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
4.4.1. Metoda fotografica
4.4.2. Metoda serigrafica
4.5. Realizarea foto-originalului
4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
4.7. Modele de cablaje imprimate
4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
5.1. Notiuni de fiabilitate
5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
5.4. Fiabilitatea bobinelor
5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
6.1. Componente electronice pasive SMD
6.1.1. Rezistoare
6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
6.1.5. Termistoare
6.1.6. Rezistoare semivariabile
6.1.7. Bobine
6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
Bibliografie
Notiuni de fiabilitate
Fiabilitatea unui produs reprezintă, din punct de vedere calitativ, proprietatea acestuia de a-şi conserva performantele în limite stabilite, într-un anumit interval de timp şi în condiţii determinate, [3]. Din punct de vedere cantitativ, fiabilitatea este descrisă de un ansamblu de indicatori, cu ajutorul cărora se poate prevedea comportarea produsului în condiţii specificate şi se poate anticipa momentul defectării sale. Aceşti indicatori sînt:
— funcţia de fiabilitate R(t): reprezintă probabilitatea ca un produs să funcţioneze fără defectare în intervalul (0, t), în condiţii determinate:
R(t) = P(T>t)
unde T reprezintă durata de funcţionare pînă la defectare;
— funcţia de repartiţie a duratei de funcţionare pînă la defectare F(t): reprezintă probabilitatea ca produsul să se defecteze înainte de momentul t:
F(t)=P(T≤t)
Cele două funcţii sînt complementare:
R(t)+F(t) = l
— densitatea de probabilitate f(t) a duratei de funcţionare pînă la defectare se defineşte astfel:
f(t) = dF(t)/dt = – dR(t)/dt
— intensitatea (rata) defectărilor λ(t) este un parametru de fiabilitate foarte important care caracterizează componentele electronice, şi care se poate defini în funcţie de parametrii anteriori prin relaţiile:
λ(t) = f(t)/R(t) = (- dR(t)/dt)/R(t)
Relaţia dintre λ(t) şi R(t) se poate pune şi sub forma:
R(t) = e-0∫t λ(t)dt
Pentru cazul particular λ(t) — constant, relaţia de mai sus devine:
R(t)=e- λf .
Pentru un circuit electronic, rata de defectare totală este dată de suma ponderată a ratelor de defectare ale tuturor componentelor conţinute in circuitul considerat:
λtot=i=1∑kniλi
unde:
k= numărul de tipuri de componente conţinut în circuit;
ni=numărul de componente de acelaşi tip i din circuit.
În acelaşi mod, adunînd ratele de defectare ale fiecărui circuit, se află rata de defectare pentru un aparat electronic sau pentru o instalaţie complexă.
Realizarea de componente fiabile implică o analiză completă a compor tării acestora în exploatare şi în cadrul încercărilor de fiabilitate; este neacesar să se cunoască principalele moduri şi mecanisme de defectare a componentelor utilizate în sistemele electronice.
Prin mod de defectare al unei componente se înţelege condiţia sau parametrul de stare observabil sau măsurabil al acesteia, care explică nefunctionarea componentei în sistem; prin mecanism de defectare se înţelege modificarea chimică, fizică şi mecanică sau condiţia care produce modul de defectare observat, [4].
Articole similare
Scrie un raspuns sau pune o intrebare