Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...

    Realizarea foto-originalului

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Realizarea foto-originalului

    Configuraţia cablajului imprimat de realizat este transpusă pe folia din cupru a semifabricatului — printr-una din metodele mai sus indicate — plecînd de la un fotoşablon („film fotografic” sau „mască”) ce se obţine, la rîndul lui, prin fotografierea configuraţiei originale a cablajului imprimat.
    Prin fotooriginal se înţelege acest suport informaţional al configuraţiei cablajului imprimat de realizat. Modalităţile actuale de realizare a unui fotoori-ginal pentru cablaje imprimate sînt prezentate în fig. 4.11.

    f4.11

    De regulă, fotooriginalul este un desen la scară mă-rită (2:1… 4:1) al cablajului şi realizat pe o hîrtie specială care asigură atît stabilitatea dimensională cît şi con-trastul necesar fotografierii. Executarea desenului implică de fapt proiectarea cablajului imprimat — proces relativ complex, ce se realizează fie manual, fie automatizat („proiectare asistată de calculator”), respectînd anumite reguli.

    Plecînd de la schema de principiu şi parametrii electrici ai blocului funcţional pentru care trebuie proiectat cablajul imprimat, se realizează:
    — poziţionarea componentelor — în funcţie de tipul, rolul, caracteristicile şi dimensiunile lor — determinîndu-se locul punctelor de implantare a terminalelor acestora (ce corespund viitoarelor găuri ale cablajului):
    — determinarea traseelor conductoare de interconectare a componentelor — stabilind poziţia, lăţimea, lungimea şi distanţele relative ale acestora (fără ca traseele să se intersecteze în acelaşi plan);
    — amplasarea găurilor de fixare mecanică (a unor componente pe placă şi a plăcii în aparat).
    Regulile şi recomandările de proiectare a cablajelor imprimate sînt prezentate detaliat în lucrările [2] şi [28]. Principalele aspecte ce trebuie avute în vedere sînt următoarele:
    — găurile pentru terminalele componentelor se plasează în nodurile unei reţele (imaginare) avînd pasul de 2,5 mm;
    — diametrele acestor găuri au valori normalizate: 0,8 mm; 1,3 mm şi 2 mm;
    — lăţimea traseelor conductoare depinde de intensitatea curentului prin ele, de temperatura mediului ambiant şi de grosimea foliei de cupru (0,35 μm sau 0,70 μm, standardizat);
    — distanţa minimă intre 2 trasee conductoare învecinate este determinată de diferenţa de potenţial dintre acestea;
    — pentru reducerea la minimum a posibilelor influente reciproce, se amplasează cît mai distanţat — grupate separat — traseele de semnal mic şi cele de semnal mare, căile de joasă frecventă şi cele de înaltă frecventă etc.;
    — conductorul de masă se realizează distinct de celelalte conductoare imprimate, avînd, de preferinţă, o lăţime cît mai mare.

    În cazul unor subansamble electronice echipate cu circuite integrate digitale, în proiectarea cablajelor imprimate aferente se va ţine cont şi de regulile specifice prezentate în [28].

    Avînd în vedere toate aceste considerente, se realizează mai întîi o schiţă preliminară de montaj pe baza căreia — după optimizarea şi definitivarea tuturor poziţiilor şi dimensiunilor — se execută fotooriginalul.

    Pe desenul fotqoriginalului se reprezintă traseele conductoare şi toate găurile (pentru componente şi fixare) —fie prin trasare cu tuş negru, fie prin lipirea unor elemente adezive, special concepute (ca de ex.: segmente de traseu de diferite lăţimi şi lungimi, drepte sau curbe, „pastile de lipire” — pentru diferite tipuri de componente etc.).
    Utilizarea elementelor adezive este foarte eficientă întrucît permite realizarea rapidă şi estetică a fotooriginalului. în cazul unicatelor (inclusiv al cablajelor experimentale), unele tipuri de elemente adezive pot fi fixate direct pe folia de cupru — înainte de corodare — preluînd rolul protector al fotorezistului (de la metoda fotografică) sau al cernelii serigrafice (de la metoda serigrafică).

    În absenţa unor astfel de elemente adezive şi numai în cazul unicatelor, desenul cablajului imprimat poate fi realizat şi direct pe folia de cupru (fără fotooriginal şi fotoşablon), utilizînd lichide speciale (ca de ex.: tuşul carmin, lacul diluat cu tiner, tinctura de cositorit) rezistente la acţiunea clorurii ferice din baia de corodare.

    Aceasta este „metoda manuală” de realizare a desenului cablajului imprimat pe folia de cupru. O variantă a sa, permiţînd producţia economică şi în serie mică a cablajelor imprimate fără fotografiere/serigrafiere, constă în utilizarea unui şablon (din hîrtie, preşpan sau foiţă metalică) şi vopsirea foliei de cupru prin acesta — cu ajutorul unei pensule sau al unui pulverizator.

    În afară de fotooriginal („desen de cablaj”) documentaţia tehnică necesară producţiei în serie a unei plăci de cablaj imprimat include [28]: desenul de bază, desenul de poziţionare a găurilor, desenul de acoperire selectivă, desenul de poziţionare (sau de inscripţionare), desenul de echipare.

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>