Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...

    Ecranarea bobinelor

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Ecranarea bobinelor

    Prin structura şi funcţionarea sa, orice bobină se poate cupla inductiv (prin cîmp magnetic) sau capacitiv (prin cîmp electric) cu diferite generatoare /receptoare exterioare de semnal parazit.

    Pentru reducerea (sau chiar anularea) acestor cuplaje potenţiale şi nedorite, bobinele sînt protejate cu ajutorul unor ecrane magnetice (respectiv electrice) special construite şi în general, conectate la masă. Materialul şi forma acestor ecrane se aleg în funcţie atît de rolul acestora cît şi de frecventa cîmpului magnetic (electric) perturbator.

    Astfel:
    — pentru ecranare magnetică în joasă frecvenţă ( JF) se utilizează materiale feromagnetice cu permeabilitate relativă mare (de ex. „permalloy”). Plasînd bobina în interiorul unui ecran de forma paralelipipedică sau cilindrică (fără contact între acesta şi miez), se obţine un efect de ecranare cu atît mai eficient cu cît ecranul este mai departe de miez şi cu cît eluctanţa materialului ecranului este mai mică (în consecinţă, peretele ecranului trebuie să fie gros sau subţire, dar cu mai multe straturi);
    — pentru ecranare magnetică la frecvenţe medii şi înalte (FI, RF) se folosesc materiale conductoare cu conductibilitate ridicată (Al, Cu) — fig. 3.7 a. Şi în acest caz, bobina se plasează în interiorul ecranului (avînd formă paralelipipedică sau cilindrică), dar efectul de protecţie se realizează prin acţiunea curenţilor turbionari induşi (în circuitul electric închis prin peretele ecranului) de cîmpul magnetic exterior. Aceşti’curenţi, Ia rîndul lor, creează un cîmp magnetic ce se opune efectului perturbator. Intrucît aluminiul este mai ieftin decît cuprul, de regulă se realizează astfel de ecrane din aluminiu;

    figura 3.7
    Fig. 3.7. Ecranarea bobinelor.

    — pentru ecranarea electrostatică la joasă frecventă — de ex. în cazul transformatoarelor — se poate reduce efectul capacităţilor parazite dintre primar şi secundar introaucînd între aceste înfăşurări o folie conductivă separatoare, conectată galvanic la potenţial nul (fig. 3.7 b). Ecranul electrostatic astfel obţinut nu trebuie să se închidă pentru a nu forma o spiră în scurtcircuit.

    De menţionat că orice ecran magnetic complet închis şi realizat din material electroconductiv este şi un ecran electrostatic (obţinîndu-se „cuşca Faraday”).

    Efectul de ecranare este măsurat prin raportul dintre intensităţile cîmpului electric/magnetic (în exteriorul bobinei) în prezenţa, respectiv în absenţa ecranului. Valori uzuale de ordinul 1/100 … 1 /20 semnifică o ecra-nare suficient de eficientă, în majoritatea cazurilor. Pentru creşterea efectului ecranării, în practică se utilizează uneori două sau chiar trei ecrane pentru o aceeaşi bobină.

    De remarcat că, totodată, ecranul influenţează parametrii bobinei, cu atît mai puternic cu cît pereţii acestuia sînt situaţi mai aproape de bobină. Plasînd un cilindru din ferită între ecran şi bobină se reduce mult cîmpul magnetic exterior al bobinei (deci şi cuplajul acesteia cu ecranul) devenind astfel posibilă micşorarea dimensiunilor de gabarit ale bobinei avînd ecran.

    Stabilitatea bobinelor ecranate este inferioară celei a bobinelor neecranate, deoarece factorii de influenţă (timpul, temperatura, umiditatea etc.) acţionează şi asupra dimensiunilor geometrice şi parametrilor electrici ai ecranului.

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>