Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...

    Structura si classificarea bobinelor

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Structura si classificarea bobinelor

    Datorită diversităţii foarte mari a bobinelor utilizabile în radioelectronică, nu există o producţie de serie mare (standardizată) a acestora, ca la rezistoare şi condensatoare, astfel încît bobinele se construiesc numai de către utilizatori (în serii mici sau chiar ca unicat — în funcţie de necesităţi), în general, fiecare circuit care include bobine se calculează pornind de la valorile normalizate ale celorlalte componente pasive.

    Elementele componente ale unei bobine sînt (în cazul general): carcasa, înfăşurarea, miezul şi ecranul. Cu excepţia înfăşurării, celelalte elemente nu intră în mod obligatoriu în structura unei bobine:

    a) Carcasa — constituie suportul pe care se înfăşoară conductorul bobinei. Ea are, în general, o formă tubulară şi este realizată din materiale uşor de prelucrat, dar cu proprietăţi izolatoare deosebite şi rezistenţă mecanică satisfăcătoare. În ordinea crescătoare a performanţelor, cele mai utilizate materiale pentru carcase sînt: cartonul electroizolant, pertinaxul, textolitul, materialele termorigide (bachelită), materialele termoplastice (polistiren, policlorvinil, polietilenă, teflon), materialele ceramice.

    Din punct de vedere constructiv, carcasele tubulare pot avea secţiunea circulară (cel mai frecvent); pătrată sau dreptunghiulară; ele pot fi prevăzute cu flanşe — la extremităţi (pentru delimitarea/fixarea înfăşurărilor) sau intermediar (tipul „cu galeţi” pentru reducerea capacităţilor parazite). Planşele pot fi prevăzute cu orificii prin care se scot terminalele înfăşurărilor şi cu piese (cose, capse, ştifturi etc.) pentru fixare pe şasiu (sau pe placa de circuit imprimat).

    b) Înfăşurarea (bobinajul) — constituie elementul principal şi indispensabil al oricărei bobine. Se caracterizează prin: diametrul/secţiunea conductorului, număr de spire, pas, număr de straturi, număr de secţiuni.
    Cel mai frecvent se utilizează conductoare din cupru avînd secţiune circulară şi diametre normalizate. În cazul unor curenţi foarte mari, se utilizează conductoare cu secţiune dreptunghiulară sau pătrată (uneori chiar tubulară — pentru a permite răcirea cu apă) — inclusiv din aluminiu.

    În cazul bobinelor de joasă frecventă (JF), conductoarele sînt izolate cu email, cu email şi fibre textile sau cu fibre anorganice (sticlă), iar în cazul bobinelor de înaltă frecventă (IF) se utilizează conductoarele liţate („ljţa de RF”) constituite din 7—15 conductoare de diametru foarte redus şi izolate individual (ansamblul lor fiind izolat — cu bumbac sau mătase).

    În domeniul frecvenţelor foarte înalte (FIF/UIF) se utilizează conductoare din cupru argintat, izolate cu email-mătase sau chiar neizolate (în cazul spirelor puţine şi rare).

    Bobinajele se realizează fie monostrat (cilindrice — cu sau fără carcasă, toroidale sau „în dublu D”), fie multistrat (tip „spiră după spiră”, piramidal, „fagure” — propriu-zis sau universal).

    Procesul tehnologic de bobinare se încheie cu impregnarea bobinei — în scopul protejării ei împotriva umidităţii dar şi pentru a-i conferi o robusteţe mecanică suficientă (prin rigidizarea înfăşurărilor). Impregnarea constă în umplerea interstiţiilor bobinajului cu lac de impregnare electroizolant.

    Tehnologic, bobinajele se execută cu maşini (semi) automate de bobinat special construite pentru anumite tipuri de bobine şi bobinaje. Operaţiile de impregnare se realizează manual.

    c) Miezul — intră în componenţa majorităţii bobinelor, întrucît permite obţinerea unor inductivităţi de valori mai mari şi reglabile (în limite relativ restrînse). Se utilizează miezuri magnetice (din materiale magnetodielecrice sau din ferite) şi miezuri nemagnetice (din alamă sau cupru).
    d) Ecranul — este facultativ şi se utilizează pentru a înlătura potenţialele cuplaje parazite — electrice sau magnetice — cu generatoare/receptoare exterioare bobinei.

    În consecinţă, criteriile de clasificare a bobinelor pot fi:
    — considerente constructive (forma/tipul carcasei, tipul bobinajului, numărul de spire/straturi; prezenţa/absenţa miezului sau ecranului etc.);
    — parametrii caracteristici obtenabili (în special inductivitatea, factorul de calitate şi gama frecvenţelor de lucru);
    — domeniul aplicaţiilor preconizate (radio, TV, electronică de putere etc.).

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>