Ultimele articole publicate
- BRD FIRST Tech Challenge ROMANIA
- Revistele Tehnium 1981 Nr.3
- Revistele Tehnium 1981 Nr.2
- Revistele Tehnium 1981 Nr.1
- Revistele Tehnium 1980 Nr.12
- Revistele Tehnium 1980 Nr.11
- Revistele Tehnium 1980 Nr.10
- Revistele Tehnium 1980 Nr.9
- Revistele Tehnium 1980 Nr.8
- Revistele Tehnium 1980 Nr.7
- Revistele Tehnium 1980 Nr.6
- Revistele Tehnium 1980 Nr.5
- Revistele Tehnium 1980 Nr.4
- Revistele Tehnium 1980 Nr.3
- Revistele Tehnium 1980 Nr.2
- Revistele Tehnium 1980 Nr.1
- Robo Challenge
- Revistele Tehnium 1970 Nr.12
- Revista RET Nr. 19 – Dispozitive cu logică programabilă
- Revista RET Nr. 19 – 8051 – Portul P1 în modul intrare
Follow @Tehnium
Ultimele mesaje
- stan ion: cum sa deschide revista sa pot vedea uu...
- Admin: Am raspuns pe e-mail....
- Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
- Admin: Speram sa va ajute....
- Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
- Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
- Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
- Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
- Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
- Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
Categorii
Setari cont
Arhiva lunara
- January 2019
- December 2018
- October 2018
- August 2018
- December 2017
- March 2017
- February 2017
- December 2016
- November 2016
- May 2016
- April 2016
- March 2016
- February 2016
- November 2015
- May 2015
- February 2015
- January 2015
- September 2014
- July 2014
- May 2014
- February 2014
- December 2013
- June 2013
- March 2013
- February 2013
- January 2013
- December 2012
- November 2012
- October 2012
- September 2012
- August 2012
- July 2012
- June 2012
- May 2012
- April 2012
- August 2011
Inductivitatea/Inductanta unei bobine
Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru
Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
Introducere
Capitolul 1 - Rezistoare
1.1. Clasificarea rezistoarelor
1.2. Parametrii rezistoarelor
1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
1.4. Rezistoare fixe
1.4.1. Rezistoare peliculare
1.4.2. Rezistoare bobinate
1.4.3. Rezistoare de volum
1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
1.9. Rezistoare neliniare
1.9.1 Termistoarele
1.9.2 Varistoarete
1.9.3 Fotorezistoarele
Capitolul 2 Condensatoare
2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
2.2. Parametrii condensatoarelor
2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
2.4. Condensatoare fixe
2.4.1. Condensatoarele ceramice
2.4.2. Condensatoare cu hartie
2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
2.4.4. Condensatoare cu mica
2.4.5. Condensatoare electrolitice
2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
Capitolul 3 Bobine
3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
3.2. Structura si classificarea bobinelor
3.3. Tipuri constructive de bobine
3.4. Ecranarea bobinelor
3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
3.6. Aplicatii ale bobinelor
3.6.1. Transformatorul
3.6.2. Circuitul RLC serie
3.6.3. Circuitul RLC derivatie
3.6.4. Circuite cuplate
3.6.5. Filtre electrice pasive
Capitolul 4 Cablaje imprimate
4.1. Generalitati
4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
4.4.1. Metoda fotografica
4.4.2. Metoda serigrafica
4.5. Realizarea foto-originalului
4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
4.7. Modele de cablaje imprimate
4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
5.1. Notiuni de fiabilitate
5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
5.4. Fiabilitatea bobinelor
5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
6.1. Componente electronice pasive SMD
6.1.1. Rezistoare
6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
6.1.5. Termistoare
6.1.6. Rezistoare semivariabile
6.1.7. Bobine
6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
Bibliografie
Inductivitatea/Inductanta unei bobine
Bobina/inductorul este o componentă pasivă de circuit pentru care — în mod ideal — între tensiunea ia bornele sale, u(t) şi curentul ce o parcurge, i(t), există relaţia:
u = L*(di/dt)
unde L [nH], [μH], [mH], [H] = inductivitatea/inductanţa bobinei şi reprezintă principalul parametru caracteristic al acesteia.
Există două interpretări posibile ale noţiunii de inductanţă:
a) Ca proprietate a unui circuit electric de-a se opune oricărei variaţii a curentului electric ce-1 parcurge.
Se ştie că, într-un circuit electric, variaţiile curentului i(t) şi ale fluxului magnetic Φ(t) sînt interdependente întrucît, pe de o parte, orice variaţie a curentului implică o variaţie corespunzătoare a fluxului, iar pe de altă parte, modificarea fluxului magnetic implică apariţia unei t.e.m. de autoin- ducţie avînd tendinţa de-a se opune oricăror variaţii ale curentului/fluxului din circuit.
Întrucît fluxul magnetic şi curentul electric variază direct proporţional, inductanţa reprezintă coeficientul de proporţionaliţate respectiv, conform relaţiei:
Φ(t) [Wb] = L [H] i(t) [A]
În consecinţă, unitatea de măsură a inductanţei, henry-ul [H], reprezintă raportul dintre fluxul magnetic de 1 Wb (Weber) şi curentul electric de 1 A.
b) Ca proprietate a bobinei de-a acumula energie în cîmp magnetic.
Se ştie că, aplicînd o tensiune continuă la bornele unei bobine, aceasta produce o t.e.m. de autoinducţie avînd tendinţa de-a se opune creşterii curentului. în consecinţă, întrucît această variaţie are totuşi loc (de la 0 la 1) rezultă că sursa de tensiune a cheltuit o energie suplimentară pentru a învinge opoziţia bobinei. Este evident că această energie {Wm=LI2/2) s-a înmagazinat în cîmpul magnetic al bobinei, iar Ia deconectarea sursei de tensiune continuă, bobina se comportă ca un generator de energie (permiţînd — prin descărcarea energiei acumulate — scăderea curentului de la I la 0).
Ca şi rezistenta rezistoarelor, inductanţa unei bobine depinde de temperatură conform unei relaţii de forma:
L = L0[1+αt(T-T0)]
unde:
L0 — inductanţa bobinei la temperatura T0 ”
αt — coeficientul termic al inductanţei
În general, inductanţa unei bobine depinde de structura, geometria şi dimensiunile acesteia.
Calculul inductanţei se efectuează anterior realizării bobinei — în general cu ajutorul unor formule/relaţii empirice, tabele sau diagrame [10], [11], [15],
Astfel, inductanţa L a unei bobine fără miez, de lungime l [cm], diametru D [cm] (sau secţiune S [cm2]) şi avînd N spire se poate calcula cu relaţiile:
L[μH] = 4πN2S/l — dacă l >> D
L[μH] = αN2D*10-3— dacă l~D
S-a notat cu a un coeficient a cărui valoare (în funcţie de raportul l/D), se află tabelată în lucrări de specialitate [10], [15].
În cazul unei bobine cu miez magnetic (de permeabilitate magnetică μ) se utilizează relaţia generală:
L= μN2S/l
Articole similare
Scrie un raspuns sau pune o intrebare