Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...

    Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor

    Condensatorul — componentă ideală prezintă în curent alternativ o reactanţă capacitivă: Xc = 1/ωC, iar defazajul dintre curentul 1, care străbate condensatorul şi tensiunea alternativă, U, aplicată, este de 90°, tensiunea fiind în urma curentului (v. fig. 2.1).

    Componenta reală de capacitate C prezintă însă o anume schemă echivalentă în funcţie de structura şi tehnologia adoptată. Astfel, trebuie să se ţină seama de o serie de considerente, cum ar fi:
    — terminalele şi armăturile care sînt din cupru, aluminiu, argint, sau aliaje, au o conductibilitate finită, deci vor prezenta o rezistenţă, rs, la trecerea curentului.
    — materialele dielectrice (hîrtia, materialele plastice) nu sînt izolatoare perfecte, prin dielectric trecînd un curent rezidual (care, oricît ar fi de mic, produce în timp descărcarea unui condensator); condensatorului ideal de capacitate C i se va adăuga în paralel o rezistenţă, echivalentă acestui fenomen.
    — în general se mai adaugă în paralel cu condensatorul încă o rezistenţă, Rp, care exprimă pierderile din dielectric. Dacă tg δε este tangenta unghiului de pierderi datorate dielectricului, atunci:
    Rp = 1/ωC tg δε
    — trecerea curentului prin terminale, armături şi prin dielectric, creează un cîmp magnetic, deci apare un efect de inducfivitate care cre’şte o dată cu frecvenţa; fenomenul poate fi echivalat prin apariţia în schema echivalenţă a unei inductanţe L.

    tabelul 2.4

    tabelul 2.4 - 1

    tabelul 2.4 - 2

    Impedanţa condensatorului a cărui schemă echivalentă este dată în figura 2.36, se poate scrie:

    equatia 2.6 - 2

    Dacă notăm:
    tg δp — tangenta unghiului de pierderi în rezistenţa paralel
    C’ = C[l+(tg δp-tg δε)2] — capacitatea echivalentă,
    tg δS = ωC’rS, — tangenta unghiului de pierderi în rezistenţa serie, expresia impedanţei se poate pune sub forma:
    Z = R + 1/jωCS

    figura 2.36
    Fig. 2.36. Schema echivalentă a condensatorului tehnic real: C – capacitatea; rS – rezistenţa serie datorată terminalelor şi armăturilor; L – inductanţa parazită echivalentă efectului inductiv; rP – rezistenţa datorată conducţiei în dielectric; RP – rezistenţa datorată pierderilor în dielectric
    Fig. 2.37. Schema echivalentă serie

    Această relaţie reprezintă parametrii unei scheme echivalente serie (fig. 2.37), unde:

    R = tg δ/ωC’
    CS = C’/(1- ω2LC’)
    tg δ = tg δp + tg δε + tg δS , (tg δ – tangenta unghiului de pierderi în condensator).

    Dacă scriem frecvenţa de rezonanţă a condensatorului: ωr = 1/√LC condensatorul echivalent serie poate fi pus sub forma:
    CS = C’/(1-(ω/ωr)2)

    Din analiza acestor relaţii care dau elementele echivalente ale unui condensator real, se observă că atît capacitatea echivalentă cît şi rezistenţa echivalentă depind de frecvenţă.

    Prin urmare, în funcţie de domeniul de frecvenţă al circuitului considerat, se va alege tipul constructiv de condensator care oferă elemente parazite neglijabile în domeniul respectiv; la ora actuală condensatoarele ceramice multistrat tind să înlocuiască condensatoarele ceramice simple, pe cele cu hîrtie sau cu folie plastică, iar condensatoarele electrolitice cu tantal, în măsura posibilului, înlocuiesc condensatoarele electrolitice cu aluminiu.

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>