Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • stan ion: cum sa deschide revista sa pot vedea uu...
      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...

    Condensatoare cu hartie

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Condensatoare cu hartie

    a) Condensatoarele cu hîrtie se realizează prin bobinarea a două folii de aluminiu care alcătuiesc armăturile, separate de două sau mai multe folii de hîrtie impregnate care constituie dielectricul. Schematic, bobinarea condensatorului este redată în figura 2.12 a. Armăturile eu dimensiuni cuprinse între 5şil5 fim se pot plasa suprapuse —bobinarea inductivă (efectul inductiv parazit la acest tip de bobinare este supărător la frecvenţă mai înalta), sau decalate— bobinare neinductivă (bobina astfel realizată se scurtcircuitează la capete şi în acest fel efectul inductiv dispare; se realizează în acest mod o zonă care va fi metalizată şi care permite plasarea terminalelor). Secţiunea bobinei condensatorului în cele două variante este ilustrată în fi-gura 2.12 b şi c. La bobinele inductive, contactul cu exteriorul se face cu ajutorul unor lamele de contact djn cupru cositorit, ca în figura 2.13 (pentru bobinele mari se plasează mai multe lamele de contact pe armătură); pentru condensatoarele bobinate neinductiv terminalele sînt din sîrmă de cupru cositorită, sudate de zonele metalizate. Bobinarea se efectuează cu maşini de bobinat automate (figura 2.14 şi 2.15).

    figura 2.12
    Fig. 2.12. Construcţia condensatoarelor cu hîrtie: a) schema de bobinare; b) secţiunea prin bobina cu armături suprapuse; c) secţiune prin bobina cu armături decalate.

    figura 2.13
    Fig. 2.13. Realizarea contactelor exterioare la condensatoarele cu hîrtie (bobinare inductivă); a) plasarea lamelelor de contact; b) bobina finală.

    figura 2.14
    Fig. 2.14. Maşina de bobinat condensatoare cu hîrtie – vedere din faţă

    figura 2.15
    Fig. 2.15. Maşina de bobinat condensatoare cu hîrtie – vedere laterală

    După bobinare, condensatoarele se impregnează cu dielectrici lichizi (ulei de condensator, triclordifenil etc.) sau solizi (parafină, răşini epoxidice); prin această operaţie se determină creşterea rigidităţii dielectrice (eventualele incluziuni de gaze din dielectric sînt înlocuite cu impregnant).

    Condensatoarele sînt protejate prin mulare în „compound” epoxidic sau sînt introduse într-un tub de aluminiu etanşat cu răşină epoxidică sau cu rondele din pertinax cauciucat (cele mai răspîndite) ca în figura 2.16. Se observă că cele patru condensatoare din figură, identice ca aspect, diferă prin gabaritul determinat de lăţimea şi lungimea foliei de aluminiu (fixate în funcţie de capacitatea nominală) şi de numărul de straturi de hîrtie folosii (în funcţie de tensiunea nominală la care este proiectat condensatorul).

    figura 2.16
    Fig. 2.16. Condensatoare cu hîrtie încapsulate

    b) Condensatoarele cu hirtie metalizată sînt caracterizate printr-o capacitate specifică mai mare, datorită faptului că armăturile sînt pelicule metalice (aluminiu de obicei) foarte subţiri (zecimi de micron) depuse în vid pe hîrtia lăcuită în prealabil. Condensatorul se realizează prin bobinarea a două straturi de hîrtie metalizată, astfel realizată încît armăturile să fie decalate (figura 2.17).

    figura 2.17
    Fig. 2.17. Construcţia condensatoarelor cu hîrtie metalizată: a) schema de bobinare; b) bobina condensatorului: cu pelicule metalice decalate.

    figura 2.18
    Fig. 2.18. Înlaturarea defectelor dielectricului la condensatoarele cu hîrtie metalizată: a) hîrtie de condensator cu defecte; b) hîrtie acoperită cu lac; c) hîrtie metalizată; d) hîrtie metalizată cu defectur înlăturat.

    După bobinare, pentru înlăturarea eventualelor zone de scurtcircuit care pot apare între armături datorită imperfecţiunilor dieiectricului, se aplică bobinei condensatorului o tensiune progresiv crescătoare, mai mare decît Un; curenţii locali de scurtcircuit încălzesc puternic pelicula depusă, care se evaporă, înlăturîndu-se astfel regiunea defectă din circuit; fenomenul este ilustrat în fig. 2.18. Suprapunerea hîrtiei astfel încît zonele metalizate să fie decalate permite, prin metalizarea extremităţilor bobinei. înlăturarea efectului inductiv parazit şi lipirea terminalelor din sîrmă de cupru cositorită (prin sudură pe aceste zone). Protejarea acestui tip de condensator se poate realiza în mai multe moduri; în tub de Carton, în tub metalic (aluminiu sau cupru) sau prin miilaj în amestec de substanţe plastice (figura 2.19).

    figura 2.19
    Fig. 2.19. Protejarea condensatoarelor cu hîrtie metalizată: s) în tub de carton; b) în tub de aluminiu; c) mulaj plastic; d) tub de cupru.

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>