Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • stan ion: cum sa deschide revista sa pot vedea uu...
      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...

    Condensatoarele ceramice

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Condensatoarele ceramice

    Condensatoarele ceramice folosesc ca dielectric o ceramică formată dintr-un amestec de oxizi, silicaţi, titanaţi şi zirconaţi ai diferitelor metale, caolin, talc etc. în funcţie de compoziţie, ceramica dielectrică obţinută poate fi:

    a) ceramica de tip I, care are la bază titanaţi de magneziu şi calciu cu permitivitatea εr = 5 — 200. Condensatoarele realizate cu acest tip de dielectric au o variaţie liniară finită a capacităţii cu temperatura şi tg δ mic.
    b) ceramica de tip II pe bază de zirconaţi şi titanaţi de bariu sau stronţiu, are permitivitatea foarte mare, ajungînd pînă la 15 000, dar coeficientul de variaţie al capacităţii cu temperatura este nedefinit şi tg δ mai mare (cu cel puţin un ordin de mărime faţă de ceramica de tip I).
    c) ceramica de tip III are la bază compoziţii ale titanatului de bariu care pot fi transformate în semiconductor prin tratare termică, după care prin oxidare se poate reface stratul dielectric la suprafaţa materialului pe o adîncime foarte mică; permitivitatea obţinută este foarte mare (100 000, 200 000). Condensatoarele ceramice tip III nu se fabrică în ţară.

    Din punct de vedere constructiv, condensatoarele ceramice pot fi tubulare, plachetă sau disc. Procesul tehnologic de obţinere a acestora cuprinde următoarele principale etape:
    — ceramica dielectrică este obţinută prin procesul tehnologic propriu materialelor ceramice: substanţele constituente sînt dozate, amestecate, măcinate; pulberea obţinută în amestec cu lianţi specifici, prin presare, laminare sau turnare, urmată de tratament termic, capătă forma de disc, plachetă sau tub ceramic de dimensiuni diferite (determinate de valoarea nomi-nală a capacităţii şi de tensiunea nominală).
    — armăturile din argint sînt depuse pe cele două părţi ale discului sau plachetei, sau în interiorul şi exteriorul tubului prin serigrafiere (pentru discuri), depunere manuală (pentru plachete) sau cu ajutorul unei maşini automate (pentru tuburi); fixarea peliculei de argint pe suportul ceramic se face prin tratament termic
    — lipirea terminalelor se face automat
    — protejarea condensatorului astfel format se realizează prin acoperirea cu un strat de răşină termodură (pentru discuri şi plachete) sau de vopsea protectoare (pentru tuburi); urmează marcarea în clar sau în codul culorilor.

    În fig. 2.9 sînt ilustrate cele trei tipuri constructive de condensatoare, iar în fig. 2.10 sînt prezentate produsele finite: condensatoare ceramice de diferite valori nominale, marcate în clar şi în cod.

    figura 2.9
    Fig. 2.9. Condensatoare ceramice: a) secţiune prin condensatorul ceramic tubular; b) condensatorul ceramic disc neprotejat; c) condensatorul ceramic placheta neprotejat.

    figura 2.10
    Fig. 2.10. Condensatoare ceramice.

    Condensatoarele ceramice multistrat sînt caracterizate printr-o mare capacitate specifică (capacitatea pe unitatea de volum); avînd dimensiuni mici şi valori nominale în limite largi (de la 3,3 pF—1 μF) tind să înlocuiască celelalte tipuri de condensatoare folosite în circuitele electronice.

    Materialul dielectric este o pastă ceramică de tip I sau II care, prin laminare pe suport, permite abţinerea unor folii ceramice foarte subţiri de dimensiuni rejativ mari fată de dimensiunile unui condensator multistrat finit şi care va contribui la formarea a n componente identice. Pe această folie se depune prin serigrafie o configuraţie de n pelicule de argint-paladiu care constituie armătura stingă a condensatoarelor; pe o altă folie, se depune o configuraţie similară care constituie armătura dreaptă a condensatoarelor ş.a.m.d. După suprapunerea acestor folii în număr diferit de straturi (în funcţie de valoarea nominală a capacităţii care trebuie realizată) şi presarea lor, urmează decuparea „cip”-urlior condensatoarelor şi fixarea proprietăţilor lor prin tratament termic. Prin metalizarea la extremităţile cip- uluî se asigură o structură de condensatoare legate în paralel — structură pieptene. Sub această formă dc „cip” neprotejat (figura 2.11 a), condensatorul este folosit în tehnologia straturilor groase (componentă pentru circuitele hibride).

    Zona metalizată, figura 2.11 b, care scurtcircuitează armăturile „stînga” şi respectiv „dreapta” serveşte şi pentru sudarea prin lipire a terminalelor din sîrmă de cupru dublu cositorită. Condensatorul este protejat prin acoperire cu un strat de răşină epoxidică; componenta în stare finită este ilustrată în figura 2.11 c.

    figura 2.11
    Fig. 2.11. Condensator ceramic multistrat: a) Condensator ceramic multistrat neîncapsulat; b) structură: 1 – dielectric; 2 – armătură stînga; 3 – armătură dreapta; 4 – metalizare; c) condensator ceramic multistrat protejat.

    Marcarea acestui tip de condensator se face astlel:
    — capacitatea nominală se marchează în clar;
    — toleranţa capacităţii în cod literal:

    F-l%: G—2%; J-5%; K—10%; M-20%;

    — tensiunea nominală în cod de cifre:

    1—25 Vcc; 2—50 Vcc; 3—100 Vcc; 4—200 Vcc

    Astfel, condensatorul marcat (0,56) are valoarea nominală Cn=560 nF, i=±20%, Un=25 V.

    Performanţele condensatoarelor ceramice fabricate ta I.P.E.E. Curtea de Argeş sînt ilustrate în tabelul 2.4.

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>