Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...

    Parametrii condensatoarelor

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Parametrii condensatoarelor

    Principalii parametri electrici ai condensatoarelor sînt:
    — capacitatea nominala, Cn [F]: reprezintă valoarea capacităţii condensatorului care trebuie realizată prin procesul tehnologic şi care este înscrisă pe corpui acestuia. Condiţiile de temperatură şi frecvenţă la care se măsoară capacităţile nominale sînt precizate de obicei în catalogul fabricii producătoare.
    — toleranţa, t. [%] reprezintă abaterea maximă a valorii reale a capacităţii faţă de valoarea ei nominală. Pentru condensatoare cu Cn≤1 μF incapacitatea nominală respectă valorile normalizate din seriile E—6, E—12, E—24, E—48, cu toleranţele corespunzătoare acestor serii (v, fig. 1.3). Pentru Cn> 1 μF, valorile nominale şi toleranţele depind de firma producătoare. Pentru condensatoarele electrolitice se dau de obicei toleranţe nesimetrice: (0%, +50%), (0%, +80%). (-10%, +30%), (-10%, +50%), (-10%, +100%), (-20%, +80%).
    — tensiunea nominala, Un [V], este tensiunea continuă maximi sau tensiunea alternativă eficace maximă care poate fi aplicată continuu la terminalele condensatorului, în gama temperaturilor de lucru. Valorile tensiunii nominale nu sînt normalizate; uzuale sînt următoarele valori: 6, 12, 16, 25, 63, 70, 100, 125, 250. 350, 450, 500, 650, l 000 V.
    — rezistenta de izolaţie. Riz [Ω], este definită ca raportul dintre tensiunea continuă aplicată unui condensator şi curentul care-l străbate, la 1 minut după aplicarea tensiunii; în funcţie de tipul condensatorului (deci de natura dielectricului), de izolaţie poate varia între 100 MΩ şi 100 GΩ. Condiţiile în care se efectuează măsurătorile (tensiune, temperatură, umiditate) sînt specificate în catalog. Pentru condensatoarele cu Cn>0,1 μF se indică în locul rezistenţei de izolaţie, constanta de timp δ = RizCn (care depinde de proprietăţile electrice ale dielectricului). Pentru condensatoarele electrolitice parametrul care interesează este curentul de fugă, If, care reprezintă curentul ce trece prin condensator cînd acestuia i se aplică o tensiune continuă la terminale, curent măsurat după un timp t (1 min, 5 min) de la aplicarea tensiunii continue.
    — tangenta unghiului de pierderi, tg δ [—]. Într-un condensator, din cauza pierderilor în dielectric şi în rezistenţa nenulâ a armăturilor şi terminalelor se disipă putere activă. Tangenta unghiului de pierderi, tg δ, se defineşte ca raportul dintre puterea activă, Pa , care se disipă pe condensator şi puterea reactivă, Pr , a acestuia (măsurate la frecvenţa la care se măsoară şi capacitatea nominală). Un condensator este cu atît mai bun cu cît puterea activă disipată în el este mai mică.

    Dacă considerăm o schemă echivalentă în care pierderile în condensator sînt reprezeniate fie prin rezistenţa r (în schema: echivalenţă serie), fie prin rezistenţa R (în schema echivalentă paralel). În fig. 2.5, construind diagrama fazorială tensiune—curent se observă că unghiul de defazaj φ dintre tensiunea aplicată şi curentul care parcurge condensatorul este mai mic decît 90° (φ=90° în cazul condensatorului ideal, fără pierderi). Complementul unghiului de defazaj este unghiul δ — unghiul de pierderi. Tangenta unghiului de pierderi, pentru cele două scheme echivalente este dată de relaţiile:

    equatia 2.2 - 1

    sau poate fi pusă sub forma raportului dintre puterea activă şi puterea reactivă a condensatorului.

    figura 2.5
    Fig. 2.5. Definirea tangentei unghiului de pierderi

    Mărimea tangentei unghiului de pierderi depinde de natura dielectricului şi de procesul tehnologic al condensatorului considerat; este de dorit ca această mărime să fie cît mai mică. În tabelul 2.2 sînt date valorile tipice ale tg δ pentru cîteva tipuri de condensatoare.

    Tabelul 2.2
    Valorile tg δ pentru cîteva tipuri de condensatoare
    tabelul 2.2

    — rigiditatea dielectrică reprezintă tensiunea maximă continuă pe care trebuie să o suporte condensatorul un timp minim (de obicei 1 minut) fără să apară străpungeri sau conturnări.
    — intervalul temperaturilor de lucru (Tmin—Tmax) reprezintă limitele de temperatură între care condensatorul funcţionează timp îndelungat. Natura dielectricului determină acest interval care poate fi:
    — (—10°C; +70°C) pentru condensatoarele cu polistiren şi cu hîrtie cerată;
    — (—40°C; +85°C) pentru condensatoarele cu mylar, ceramice, cu hîrtie uleiată;
    — (—25°C; +70°C) pentru condensatoare electrolitice,
    — (—40°C; +125°C) pentru condensatoarele electrolitice şi cele cu tantal.
    — coeficientul de variaţie a capacităţii cu temperatura, este definit de relaţia:

    equatia 2.2 - 2

    În cazul unei variaţii lineare, expresia lui devine:

    equatia 2.2 - 3

    unde:
    C0 este valoarea capacităţii la temperatura T0
    C este valoarea capacităţii Ia temperatura T.

    Coeficientul de temperatură este exprimat tot mai frecvent în „ppm/°C” — părţi pe milion pe grad Ceisius — definit astfel:

    equatia 2.2 - 4

    unde C, C0, T şi T0 au aceleaşi semnificaţii ca în relaţia de mai sus.

    — coeficientul de variaţie al capacităţii sub acţiunea unor anumiţi factori (cum ar fi: umiditatea, tensiunea aplicată, durată de păstrare etc.), Kp, este dat de relaţia:

    equatia 2.2 - 5

    unde C1 reprezintă valoarea condensatorului în condiţii normale de funcţionare iar C2 valoarea la care ajunge capacitatea condensatorului sub acţiunea factorului p.

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>