Numar total de pagini: 728

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...

    Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor

    Condensatorul este o componentă pasivă care, alături de rezistor, este utilizată frecvent în circuitele electronice [5], [6], [29].

    Dacă unui condensator i se aplică o tensiune continuă U, acesta se va încărca cu o sarcină Q, raportul dintre sarcina Q şi tensiunea U fiind o mărime constantă şi caracteristică pentru condensatorul considerat; acest raport se numeşte capacitatea condensatorului

    equatia 2.1 - 1

    În regim armonic, condensatorul este componenta pentru care, dacă i se aplică o tensiune variabilă în timp uc, între tensiunea aplicată şi curentul i care străbate condensatorul există relaţia:

    equatia 2.1 - 2

    C fiind capacitatea condensatorului. Condensatorul de capacitate C introduce în circuit o reactanţă capacitivă măsurată în Ω, XC = 1/ ωC , iar defazajul între tensiune şi curent este de 90°, tensiurea fiind defazată în urma curentului (figura 2.1). Unitatea de măsură pentru capacitate este faradul, simbol F; se folosesc frecvent submultiplii săi:

    1 μF = 10-6 F; 1 nF = 10-9 F; 1 pF = 10-12 F

    figura 2.1
    Fig. 2.1. Relaţia tensiune-curent pentru un condensator de capacitate C.

    Constructiv, condensatorul este alcătuit din două suprafeţe metalice numite armături între care şe află un mediu dielectric de permitivitate ε (constanta dielectrică de material). Pentru un condensator plan, capacitatea C este data de relaţia:

    equatia 2.1 - 5

    unde: ε0 = permitivitatea dielectrică absolută a vidului
    ε = permitivitatea absolută a dielectricului condensatorului
    εr = ε/ε0 = permitivitatea relativă a dielectricului
    S = suprafaţa armăturilor plane
    d = distanţa dintre armături
    Pentru un condensator cilindric, valoarea capacităţii se determină cu ajutorul relaţiei:

    equatia 2.1 - 6

    unde ε0 ,εr , ε au semnificaţiile de mai sus,
    l = lungimea cilindrului
    a = raza cilindrului interior
    b = raza cilindrului exterior
    Principial, cele două tipuri de condensatoare sînt ilustrate în fig. 2.2.

    figura 2.2
    Fig. 2.2. Construcţia principială a condensatorului: a) condensator plan; b) condensator
    cilindric.

    Din relaţiile date se observă importanţa permitivităţii dielectricului în obţinerea unor condensatori de capacitatea dorită; un condensator cu capacitatea C0 = ε0S/d, deci cu armăturile plane plasate în vid, va avea o capacitate εr mai mare decît C0 dacă între armături se va plasa un dielectric caracterizat prin permitivitatea absolută ε (sau prin cea relativă, εr = ε/ε0)

    equatia 2.1 - 8

    În cîmpuri electrice puternice, materialul dielectricîşi pierde proprietăţile izolante datorită unor fenomene interne specifice creşte curentul de conducţie în dielectric); fenomenul se numeşte străpungerea dielectricului. Valoarea intensităţii cîmpului electric la care se produce acest fenomen se numeşte rigiditate dielectrică şi se măsoară în kV/mm.

    Proprietăţile unor dielectrici uzuali sînt date în tabelul 2.1.

    tabelul 2.1

    Condensatoarele se pot clasifica după mai multe criterii: după natura dielectricului, din punct de vedere constructiv, al domeniului de frecvenţă, după domeniul de utilizare.
    Din punct de vedere constructiv există:
    a) condensatoare fixe, care-şi menţin constantă valoarea capacităţii no¬minale în tot timpul funcţionării;
    b) condensatoare reglabile şi
    c) condensatoare variabile (figura 2.3).

    Condensatoarele reglabile (denumite şi „semivariabile”, „ajustabile” sau „trimere”) se caracterizează prin faptul că valoarea capacităţii lor poate fi reglată (de regulă ocazional, la punerea în funcţie sau la verificări pe¬riodice), în limite reduse.

    Condensatoarele variabile sînt condensatoare a căror capacitate poate şi trebuie să fie modificată frecvent între anumite limite relativ largi impuse de funcţionarea circuitelor electronice (de exemplu condensatoare de acord pentru radioreceptoare).

    În funcţie de natura dielectricului, condensatoarele pot fi (fig. 2.3):
    — cu dielectric gazos (aer, vid, gaze electronegative),
    — cu dielectric lichid (ulei),
    — cu dielectric solid organic şi anorganic,
    — cu dielectric peliculă de oxizi metalici.

    figura 2.3
    Fig. 2.3. Clasificarea condensatoarelor.

    În categoria condensatoarelor cu dielectric gazos intră condensatoarele reglabile şi variabile cu aer; cînd condensatoarele variabile sînt destinate funcţionării în regim de tensiuni ridicate (de ordinul kilovolţilor), se folosesc ca dielectrici gaze electronegative sau incinte vidate.

    Condensatoarele cu dielectric lichid (ulei mineral sau ulei de transfor¬mator) sînt mai rar fabricate şi folosite la ora actuală.

    Condensatoarele cu dielectric solid anorganic au ca material dielectric sticla, mica şi materialele ceramice. Pentru condensatoare cu dielectric solid organic se folosesc hîrtia. pelicule sintetice nepolare (polistirenul, teflonul politetrafluoretilena. polipropilena) şi pelicule sintetice polare (polietilentereftalat, policarbonat, răşină poliamidică).

    O categorie aparte o constituie condensatoarele electrolitice care au dielectricul format dintr-o peliculă de oxid (AI2O3, Ta205, TiOa); cei mai utili¬zaţi sînt oxizii de aluminiu şi tantal. Cîteva dintre tipurile de condensatoare sînt ilustrate în fig. 2.4.

    figura 2.4
    Fig. 2.4. Diferite tipuri de condensatoare

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>