Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • stan ion: cum sa deschide revista sa pot vedea uu...
      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...

    Varistoarete

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Varistoarete

    Varistoarete sînt rezistoare a căror rezistentă este determinată de tensiunea aplicată la bornele lor. Materialele cele mai utilizate pentru obţinerea varistoarelor sînt carbura de siliciu (SiC) şi oxidul de zinc (ZnO); caracteristica curent-tensiune pentru varistoare este ilustrată în fig. 1.31 c.

    Fazele tehnologice ale fabricării varistoarelor sînt ilustrate în figura 1.35: materialul de bază (carbura de siliciu) sub formă de pulbere, amestecat cu un liant, este supus presării, sinterizării şi unui proces de îmbătrînire care constă în supunerea baghetei sau discurilor formate unui regim electric în impulsuri ce depăşeşte tensiunea nominală de lucru; acest proces este esenţial în formarea proprietăţilor conductoare specifice varistoarelor.

    Bagheta de carbură de siliciu astfel obţinută fig. 1.35 a, este metalizată la capete, fig. 1.35 b, αpentru a permite conectarea terminalelor şi tratată termic; urmează lipirea terminalelor, vopsirea şi marcarea varistorului (în clar), fig. 1.35 c.

    figura 1.35
    Fig. 1.35. Fazele tehnologice de fabricare ale varistoarelor: a — baghetă de carbură de siliciu; b — baghetă metalizată la capele; c — produs finit.

    Relaţia curent-tensiune a unui varistor este de forma:

    equatia 1.9 - 4

    unde K1 şi K2 sînt constante, n>1. Relaţia de mai sus se poate aproxima de relaţiile:

    equatia 1.9 - 5

    unde K este o constantă ce fixează tensiunea de lucru a varistorului şi depinde de forma, dimensiunile varistorului şi de tehnologia de fabricaţie; α şi β sînt coeficienţi de neliniaritate (α=5 pentru SiC; α≈25 pentru ZnO). Dacă tensiunii aplicate i se inversează polaritatea, curentul îşi schimbă sensul; se defineşte A — asimetria curenţilor — ca fiind mărimea ce caracterizează diferenţa dintre curenţii care străbat varistorul la schimbarea polarităţii tensiunii aplicate.

    Varistoarele sînt utilizate pentru protecţia contactelor de rupere, împotriva supratensiunilor pentru protecţia diferitelor componente sau circuite electronice, sînt folosite pentru stabilizarea tensiunii şi curentului, în circuite analogice şi de impulsuri, în circuite care lucrează în modulaţie de amplitudine şi frecventă etc.

    Utilizarea varistoarelor ca stabilizatoare de tensiune este ilustrată în fig. 1.36: cu cît neliniaritatea caracteristicii curent-tensiune a varistorului este mai pronunţată, cu atît variaţia tensiunii de ieşire ΔU2 este mai mică (stabilizare mai bună) atît la variaţiile tensiunii de alimentare ΔU1 (figura 1.36 a) cît şi la variaţiile sarcinii (fig. 1.36 b).

    figura 1.36
    Fig. 1.36. Utilizarea varistoarelor ca stabilizatoare de tensiune: a ) stabilizare la variaţia tensiunii de alimentare; b) stabilizare la variaţia sarcinii.

    Varistoarele fabricate la I.P.E.E. — Curtea de Argeş sînt:
    – de joasă tensiune, de uz general, seria VG
    — de joasă tensiune pentru protecţia contactelor, seria VP
    — de înaltă tensiune, seria VT.

    Caracteristicile principale ale acestor varistoare sînt date în tabelul 1.7.
    tabelul 1.7

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>