Numar total de pagini: 729

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...

    Rezistoare variabile si semi variabile

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Rezistoare variabile si semi variabile

    Rezistoarele variabile sau potenţiomelrele sînt rezistoare a căror rezistentă poate fi variată continuu sau in trepte între anumite limite, prin deplasarea unui contact mobil (cursor) pe suprafaţa elementului rezistiv.

    În afară de parametrii electrici proprii fiecărui rezistor, polenţiomelrele sînt caracterizate de cîtiva parametri specifici:
    — rezistenta reziduală (iniţială sau finală), R0 [Ω]: este egală cu valoarea maximă admisibilă a rezistenţei electrice măsurate între ieşirea cursorului şi unul din terminale, cînd cursorul se află la una din extremităţile cursei de reglaj,
    — rezistenţa de contact, Rk, între cursor şi elementul rezistiv,
    — precizia reglării care depinde de materialul rezistiv şi de rezistenţa de contact dintre cursor şi elementul rezistiv,
    — legea de variaţie a rezistenţei, care indică variaţia valorii rezistenţei electrice R ce trebuie obţinută la ieşirea potentiometrului în funcţie de poziţia unghiulară sau liniară a cursorului. Legile de variaţie uzuale sînt:
    A — liniar; B — logaritmic; C — invers logaritmic; D — exponenţial; E — invers exponenţial; F — dublu logaritmic; S — curbă în formă de S, sinusoidă, cosinusoidă; legile de variaţie sînt ilustrate în fig. 1.28.

    figura 1.28
    Fig. 1.28. Legile de variaţie ale potenţiomelrelor: A — linear; B — logaritmic: C — invers logaritmic; D — exponenţial; E — invers exponenţial; F — dublu logaritmic: S — curbă în formă de S.

    În funcţic de modul de realizare al elementului rezistiv potenţiometrele se clasifică în:
    — potenţiometre peliculare: cu peliculă metalică, cu peliculă de carbon, cu peliculă metalo-ceramică (cermet);
    — potenţiometre bobinate;
    — fotopotenţiornetre;

    După criterii constructive potentiometrele se împart în:
    — simple, echipate cu un singur element rezistiv şi care pot fi: circulare (cu o singură rotaţie), reglabile continuu (de translaţie), multitură (rectilinii, circulare, elicoidale), cu rotaţie continuă, cu întrerupător, cu comutator, cu comutator şi întrerupător, potenţiometru miniatură (pentru cablaje electronice)
    — multiple: tandem (cu două sau mai multe secţiuni comandate de un singur ax pe care sînt fixate cursoarele); multiax, combinate cu întrerupător, miniatură.

    După modul de execuţie, potenţiometrele se construiesc în variantă închisă, deschisă, potenţiometre ajustabile (rezistenţe semivariabile, cu acţiune directă asupra cursorului, folosite în operaţii de reglaj a circuitelor electronice).

    Potenţiometrele peliculare au un suport dielectric din pertinax sau alumină; elementul rezistiv este o peliculă de grafit, oxizi metalici sau peliculă cermet.

    Cursorul se realizează din bronz fosforos sau aliaj Ni, Cu şi Zn rezistent la uzură. Este prevăzut cu un mic cilindru din grafit care trebuie să realizeze contactul electric în orice poziţie a cursorului şi să nu lezeze peli-cula rezistivă.

    Fazele tehnologice de obţinere a potenţiometrelor sînt în principiu comune cu cele de obţinere a rezistoarelor; apar însă repere mecanice specifice şi operaţii de montare menite să asigure legătura electrică a cursorului cu exteriorul şi protecţia componentei.

    În fig. 1.29 sînt date elementele constituente ale unui potenţiometru rotativ cu peliculă de carbon. Elementul rezistiv, a, este obţinut astfel: pe un suport circular de pertinax, prin pulverizare, se depune pelicula rezistivă de carbon, după o anumită lege de variaţie; la extremitătile suportului se depune argint pentru a permite plasarea cosei stîngă şi dreaptă, c, care asigură contactele cu exteriorul, ale elementului rezistiv. Acesta se plasează pe suportul de pertinax b; capsa d, cosa centrală e şi opritorul f sînt plasate pe faţa inferioară a suportului b prin bercluire împreună cu cursorul g plasat împreună cu şaiba h, pe fata superioară a suportului. Cu ajutorul acestor repere se asigură fixarea cursorului şi limitarea cursei lui pe suprafaţă elementului rezistiv. Elementele următoare: capac de plastic, resortul j, pana k şi axul l asigură protejarea potentioihetrului şi accesul la cursor; produsul finit este dat în imaginea m.

    figura 1.29
    Fig. 1.29. Fazele tehnologice de fabricaţie a potenţiometrelor peliculare: a- elementul rezistiv; b – suport din pertinax; c- cosa stîngă şi dreaptă; d – capsa; e – cosa centrală; f – opritor; g – cursor; h – şaibă metalică; i – capac de plastic; j – resort; k – pană; l – ax; m – produs final.

    Diferite tipuri de potenţiometre rotative peliculare fabricate în tară sînt date în fig. J.30.

    figura 1.30
    Fig. 1.30. Tipuri de potenţiometre: a — potenţiometru ajustabil cu peliculă de carbon şi contact de grafit, Rπ>1 kΩ; b — potenţiometru ajustabil cu cursor cu ambutiu (contact metal-cărbune), Rπ<1 kΩ: c — potenţiometru cu peliculă de carbon; d — potenţiometru cermet simplu, cu variaţie logaritmică, fără întrerupător; e — potentiometru cermet simplu, cu variaţie logaritmică, cu întrerupător; f — potenţiometra simplu, cu variaţie lineară, fără întrerupător. Potentiometrele bobinate sînt folosite în circuite de putere şi constau dintr-un suport dielectric (pertinax sau material ceramic) pe care se bobinează un fir conductor. Cursorul se realizează dintr-o lamelă de otel călită care poartă la un capăt un element de grafit sau de bronz grafitat. În tabelul 1.5 sînt date tipurile şi caracteristicile tehnice esenţiale ale potentiometrelor produse în ţară la I.P.E.E. — Curtea de Argeş şi I.E.l. — Bucureşti. Codul folosit pentru potenţiometre este P-xxxx, iar toleranta este ±20% pentru Rn≤250kΩ; ±30% pentru Rn>250kΩ.
    tabelul 1.5

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>