Numar total de pagini: 728

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Am raspuns pe e-mail....
      • Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
      • Admin: Speram sa va ajute....
      • Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
      • Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
      • Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...

    Comportarea in curent alternativ a rezistorului

    Articol din cartea: A,B,C… Electronica in imagini

    Autori: ing. N. Drăgulănescu, ing. C. Miroiu,ing. D. Moraru

    1. Coperta carte A,B,C… Electronica in imagini
    2. Introducere
    3. Capitolul 1 - Rezistoare
    4. 1.1. Clasificarea rezistoarelor
    5. 1.2. Parametrii rezistoarelor
    6. 1.3. Simbolizarea si marcarea rezistoarelor
    7. 1.4. Rezistoare fixe
    8. 1.4.1. Rezistoare peliculare
    9. 1.4.2. Rezistoare bobinate
    10. 1.4.3. Rezistoare de volum
    11. 1.5. Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor
    12. 1.6. Comportarea in curent alternativ a rezistorului
    13. 1.7. Aplicatii ale rezistoarelor fixe
    14. 1.8. Rezistoare variabile si semi variabile
    15. 1.9. Rezistoare neliniare
    16. 1.9.1 Termistoarele
    17. 1.9.2 Varistoarete
    18. 1.9.3 Fotorezistoarele
    19. Capitolul 2 Condensatoare
    20. 2.1. Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor
    21. 2.2. Parametrii condensatoarelor
    22. 2.3. Simbolizarea si marcarea condensatoarelor
    23. 2.4. Condensatoare fixe
    24. 2.4.1. Condensatoarele ceramice
    25. 2.4.2. Condensatoare cu hartie
    26. 2.4.3. Condensatoare cu pelicula din material plastic
    27. 2.4.4. Condensatoare cu mica
    28. 2.4.5. Condensatoare electrolitice
    29. 2.5. Condensatoare variabile si semi variabile
    30. 2.6. Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor
    31. Capitolul 3 Bobine
    32. 3.1. Inductivitatea/Inductanta unei bobine
    33. 3.2. Structura si classificarea bobinelor
    34. 3.3. Tipuri constructive de bobine
    35. 3.4. Ecranarea bobinelor
    36. 3.5. Caracteristici principale si circuite echivalente
    37. 3.6. Aplicatii ale bobinelor
    38. 3.6.1. Transformatorul
    39. 3.6.2. Circuitul RLC serie
    40. 3.6.3. Circuitul RLC derivatie
    41. 3.6.4. Circuite cuplate
    42. 3.6.5. Filtre electrice pasive
    43. Capitolul 4 Cablaje imprimate
    44. 4.1. Generalitati
    45. 4.2. Structura si clasificarea cablajelor imprimate
    46. 4.3. Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate
    47. 4.4. Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare
    48. 4.4.1. Metoda fotografica
    49. 4.4.2. Metoda serigrafica
    50. 4.5. Realizarea foto-originalului
    51. 4.6. Realizarea cablajelor imprimate multistrat
    52. 4.7. Modele de cablaje imprimate
    53. 4.8. Echiparea cablajelor cu componente electronice
    54. Capitolul 5 Fiabilitatea componentelor pasive
    55. 5.1. Notiuni de fiabilitate
    56. 5.2. Fiabilitatea rezistoarelor
    57. 5.3. Fiabilitatea condensatoarelor
    58. 5.4. Fiabilitatea bobinelor
    59. 5.5 Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente
    60. Capitolul 6 Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata
    61. 6.1. Componente electronice pasive SMD
    62. 6.1.1. Rezistoare
    63. 6.1.2. Condensatoare ceramice ceramice multistrat
    64. 6.1.3. Condesatoare electrolitice cu aluminiu
    65. 6.1.4. Condensatoare electrolitice cu tantal
    66. 6.1.5. Termistoare
    67. 6.1.6. Rezistoare semivariabile
    68. 6.1.7. Bobine
    69. 6.2. Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor
    70. Bibliografie

    Comportarea in curent alternativ a rezistorului

    Pentru a se vedea cum se comportă în curent alternativ un rezistor idealizat (fără elemente parazite), de rezistenţă R, să considerăm circuitul din fig. 1.22, unde un generator de tensiune alternativă va debita pe rezistorul R un curent i(t).

    figura 1.22Fig. 1.22. Comportarea în curent alternativ a rezistorului: a) schema electrică; b) diagrama fazorială.

    Relaţia dintre tensiunea un care apare la bornele rezistorului R şi curentul i(t) care îl străbate este, con-form legii lui Ohm:

    equatia 1.6 - 1

    Dacă: i(t) = / sin ωt unde: l = amplitudinea (valoarea maximă) a curentului,
    ω = 2π/T = 2πf = pulsaţia, T = perioada,
    f = frecvenţa semnalului sinusoidal,
    i, u – valoarea instantanee a curentului şi respectiv a tensiunii,
    atunci expresia tensiunii la bornele rezistorului devine:

    equatia 1.6 - 4

    Rezultă, deci, la bornele rezistorului o tensiune sinusoidală în fază cu curentul.

    O mărime sinusoidală, A sin ωt, se reprezintă de obicei printr-un vector A a cărui mărime este egală cu amplitudinea A şi care se roteşte în jurul unui punct fix O în sens trigonometric cu viteza unghiulară ω. Acest vector se numeşte fazor rotitor pentru că unghiul descris de fazor în momentul t (momentul iniţial ti=0) este egal cu faza mărimii sinusoidale, ωt. Proiecţia fazorului pe axa perpendiculară pe axa de referinţă reprezintă tocmai valoarea instantanee a mărimii sinusoidale, A sin ωt (figura 1.23).

    figura 1.23
    Fig. 1.23. Diagramă de fazori rotitori

    În cazul în care presupunem că axa OX se roteşte cu viteza ω în sens invers trigonometric, vectorul A devine staţionar şi se numeşte fazor staţionar.

    Reprezentarea mărimilor sinusoidale cu ajutorul fazorilor staţionari permite punerea în evidentă a defazajelor dintre ele.

    Astfel, pentru rezistorul R străbătut de curentul sinusoidal i(t) = I sin ωt, diagrama fazorială este ilustrată în fig. 1.22 b.

    Puterea absorbită de rezistor este o funcţie de timp şi se poate pune sub forma:

    equatia 1.6 - 6

    Dacă se calculează valoarea medie a puterii, se găseşte:

    equatia 1.6 - 7

    unde URef şi Ief sînt valorile eficace ale mărimilor sinusoidale şi sînt date de relaţiile:

    equatia 1.6 - 8

    Valoarea eficace Ief a unui curent i(t)=I sin ωt este numeric egală cu intensitatea unui curent continuu care, strâbătînd aceeaşi rezistentă ca şi curentul alternativ timp de o perioadă T, dezvoltă aceeaşi cantitate de căldură.

    Se deduce că:

    Ief = I / √2

    iar expresia instantanee a curentului devine:

    i(t) = I sin ωt =Ie√2sin ωt

    Dacă o mărime sinusoidală are şi fază iniţială expresia instantanee devine:

    a(t) = A√2sin (ωt + φ)

    În calculele circuitelor electronice, a păstra acest mod de scriere este destul de dificil, mai ales cînd apar relaţii ample şi complicate. S-a trecut la o scriere simplificată care foloseşte proprietăţile numerelor complexe. Folosind această scriere simplificată în complex, mărimea a(t) va fi caracterizată numai de valoarea eficace A şi faza iniţială:

    a(t) = Aeee, (j = √-1)

    Introducerea operatorului j uşurează operaţiile de derivare şi integrare; astfel reactanţa inductivă şi defazajul de π/2 introduse de bobină în circuit vor putea fi scrise:

    jXL = jωL iar pentru condensator: Xc/j = -jXc = 1/ jωC.

    Aceste noţiuni ne sînt necesare pentru a analiza comportarea rezistorului real în arcuit, la diferite frecvenţe.
    Din analiza proceselor tehnologice ale diferitelor tipuri de rezistoare rezultă că rezistorul real prezintă o serie de elemente parazite care modifică funcţionarea lui, mai ales la frecvenţe înalte. De exemplu rezistoarele bobinate şi chiar şi cele cu peliculă dar spiralate prezintă o inductanţă parazită care, la frecvente mari, este supărătoare.

    Rezistoarele cu peliculă de oxizi metalici au această inductanţă practic nulă.

    Rezistoarele bobinate prezintă şi capacităţi parazite între spire datorită diferenţei de potenţial între ele; apar de asemenea la toate tipurile de rezistoare capacităţi parazite ale terminalelor faţă de masă.
    Astfel, schema echivalentă a rezistorului tehnic real este prezentată în figura 1.24.

    figura 1.24
    Fig. 1.24. Schema echivalentă a rezistorului tehnic real

    Dacă se notează cu C12 capacitatea parazită echivalentă între extremităţile rezistorului, cu C1 şi C2 capacităţile parazitare ale terminalelor faţă de masă, şi cu L inductivitatea parazită datorată cîmpului magnetic ce apare prin fenomen de inducţie magnetică în elementul rezistiv străbătut de curent, se poate calcula o impedanţă, respectiv o admitanţă echivalentă astfel:

    equatia 1.6 - 15

    Dacă notăm

    equatia 1.6 - 16

    expresia admitanţei se poate scrie:

    equatia 1.6 - 17

    Rezultă că:
    — dacă raportul 1/R√(L/C)<1, admitanţa are caracter capacitiv la orice frecvenţă; — pentru 1/R√(L/C)>1 admitanţa are caracter inductiv la joasă frecvenţă şi capacitiv pentru frecvenţe inalte, existînd o frecventă ω0 pentru care circuitul se comporta aproximativ ca o rezistenţă pură;
    — pentru √(L/C) / R ≈ 1circuitul se comportă aproximativ ca o rezistentă pură în domeniul pentru care ω<0,3 ωr. Prin tehnologie de fabricaţie adaptată se poate obţine relaţia dorită între R şi elementele parazite, într-o anumită bandă de frecvenţă. [raw_html_snippet id="electronica-in-imagini-link-content"]

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Teorie | Raspunsuri (0) | November 2015

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>