Numar total de pagini: 713

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
      • Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
      • kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...
      • Admin: Raspunsul este relativ simplu: iti trebu...
      • Baluta Florentin: Buna ziua, Stiu ca nu va ocupati cu cee...
      • Admin: Foarte simplu, pui baterii in paralel, c...
      • Adam: Nu prea inteleg, cum sa unesc 2 baterii ...
      • deleanu: caut o schema de radioreceptor superreac...
      • xxx: cum pot dowanlodar reviste...

    Bucla de adaptare în λ/4

    Articol din cartea Antene pentru traficul de radioamatori

    Autor: Ing. GHEORGHE STÃNCIULESCU

    1. Coperta carte Antene pentru traficul de radioamatori
    2. CAPITOLUL I - Propagarea undelor electromagnetice
    3. Undele kilometrice (unde lungi)
    4. Undele hectometrice (unde medii)
    5. Undele decametrice (unde scurte)
    6. Undele metrice
    7. CAPITOLUL II - Principalele caracteristici ale antenelor
    8. Lungimea fizică şi lungimea electrică a antenei
    9. Rezistenţa şi impedanţa de radiaţie
    10. Influenţa solului
    11. Înălţimea eficace
    12. CAPITOLUL III - Antenele obişnuite
    13. Antene exterioare
    14. Instalarea şi izolarea antenelor
    15. Protecţia contra descărcărilor electrice din atmosfera
    16. Priză de pămînt. Contragreutatea
    17. Antene interioare
    18. Antene auto
    19. CAPITOLUL lV - Antene antiparazite
    20. Antena cu coborîre ecranată
    21. Antene cu coborîre bifilară
    22. Antena cu dipoli multipli
    23. Antena cu linie de coborîre răsucită
    24. Cadre antiparazite
    25. Cadre în aer
    26. CAPITOLUL V - Liniile de alimentare
    27. Impedanţa caracteristică
    28. Pierderile în linie
    29. Linia cu unde progresive, de lungime infinită
    30. Terminaţia liniei
    31. Apariţia undelor staţionare
    32. Coeficientul de reflecţie şi raportul de unde staţionare
    33. De la unde progresive, la unde staţionare
    34. Pierderile în liniile de alimentare
    35. Simetrie — Asimetrie
    36. Factorul de viteză
    37. Funcţionarea cu unde staţionare
    38. Cazul liniei în sfert de lungime de undă (λ/4)
    39. Linia în semiunda (λ/2)
    40. Linia acordată, de lungime oarecare
    41. Alegerea tipului liniei de alimentare
    42. CAPITOLUL VI - Alimentarea antenelor şi adaptarea liniilor de alimentare
    43. Linia de alimentare acordată
    44. Adaptarea liniilor de alimentare
    45. Dispozitive de adaptare şi transformare
    46. Dispozitiv de adaptare în formă de T
    47. Dispozitiv de adaptare in forma de X
    48. Dispozitiv de adaptare în formă de Δ
    49. Transformator de adaptare in λ/4
    50. Bucla de adaptare în λ/4
    51. CAPITOLUL VII - Dispozitive de simetrizare
    52. Transformator de simetrizare în λ/4
    53. Dispozitivul de simetrizare sau elementul de simetrie Pawsey
    54. Bucla de simetrizare
    55. Bucla de simetrizare în λ/4
    56. Dispozitiv de simetrizare sub formă de inel
    57. Transformatorul de simetrizare
    58. Bobină dublă coaxială, ca dispozitiv de simetrizare
    59. Transformator-balun din cablu coaxial
    60. Transformator-balun cu miez de ferită
    61. CAPITOLUL VIII - Antene acordate
    62. Punctul de alimentare a antenei
    63. Directivitatea antenelor. Influenţa solului
    64. Amplificarea antenei
    65. Antena în λ/2 şi în λ
    66. Dipolul în buclă (repliat)
    67. Antena în lungime de undă
    68. Antena fir lung (Long-wire)
    69. Antena Hertz monofider sau Conrad-Windom
    70. Antena în γ
    71. Antena dublu oscilator în λ/2
    72. Antena dipol în buclă sau dipol repliat
    73. Antena „Zeppelin"
    74. Antena „dublu Zeppelin"
    75. Antena pentru două benzi WØWO
    76. Antena pentru patru benzi
    77. Antena dipol multiplu
    78. Antena pentru mai multe benzi W3DZZ
    79. Antena pentru mai multe benzi G5RV
    80. Antena 2KY
    81. Antena dipol pentru mai multe benzi Y07DZ
    82. Antena pentru mai multe benzi DL7AB
    83. Antene de dimensiuni reduse pentru două benzi
    84. Antena în „T" pentru două benzi
    85. Antena dipol de dimensiuni reduse pentru benzile de 3,5 MHz şi 7 MHz
    86. Dipolul înclinat de dimensiuni reduse pentru benzile de 3,5 MHz şi 7 MHz
    87. Antena piramidală pentru banda de 3,5 MHz
    88. Antena V întors „Inverted V"
    89. Antena în „V"
    90. Antena „Stea"
    91. Antena în „V" cu două etaje
    92. Antena în „V" cu unghiul de deschidere obtuz
    93. Antena T2FD
    94. Antena în formă de H culcat
    95. Antena rombică
    96. Antena directivă W8JK
    97. Antena pătrat
    98. Antena ZL
    99. Antena cu reflector activ HB9CV
    100. Antena dublu dipol, cu comutarea electrică a direcţiei de radiaţie
    101. CAPITOLUL IX - Antene cu polarizare verticală
    102. Antena „ground plane" clasică
    103. Antena „ground plane" cu trei conductoare radiale înclinate la 135°
    104. Antena „ground plane" cu radiantul vertical mai mare ca λ/4
    105. Antena „ground plane" cu radiantul din trei conductoare
    106. Antena „ground plane" scurtată
    107. Antena „ground plane" pusă la pămînt
    108. Antena „ground plane" pentru trei benzi
    109. Antene „ground plane” pentru mai multe benzi
    110. Antena „ground plane” multiband pentru benzile de 14, 21 şi 28 MHz
    111. Antena „ground plane" pentru patru benzi 7, 14, 21 şi 28 MHz
    112. Antena „ground plane" pentru benzile 7, 14 şi 28 MHz
    113. CAPITOLUL X - Antene direcţionale cu elemente pasive
    114. Antena direcţională cu dimensiuni reduse W8YIN
    115. Antena direcţională cu dimensiuni reduse VK2AOU
    116. Antena directivă pentru trei benzi, G4ZU
    117. Varianta modificată a antenei G4ZU
    118. Antena direcţională W3DZZ
    119. Antena logperiodică
    120. Antena cubică (Cubical quacd) pentru trei benzi
    121. Antena cubica (Cubical-quad) cu patru elemente
    122. Antena cubica (Cubical-quad) multiband VK2AOU
    123. Antena bucla-delta (delta-loop)
    124. CAPITOLUL XI - Antene pentru benzile de unde ultrascurte
    125. Antena cu trei elemente pentru banda de 144 MHz
    126. Antena cu noua elemente pantru banda de 144 MHz
    127. Antena cu 13 elemente pentru banda de 144 MHz, cu distanta mare intre elemente
    128. Antena cu 24 elemente realizata de Radioamatorul DJ0OB
    129. Antena cu doua etaje si 12 elemente (cite 6 in fiecare etaj)
    130. Antena perdea cu 20 elemente
    131. Antena dipol cu reflector diedru
    132. Antena spirala
    133. Antena „zigzag”
    134. Antena fluture
    135. Antena schelet
    136. Antena cubica (Cubical-quad) pentru banda de 144 MHz
    137. Antena tip Yagi cu 13 elemente pentru frecventa 435 MHz
    138. Antena cu 15 elemente, realizata de radioamatorul DL0SZ
    139. Antena cu doua etaje a 7 elemente si radiator schelet
    140. Antena cubica (Cubical-quad), pentru 435 MHz
    141. CAPITOLUL XII - Antene pentru statii mobile
    142. Antenele mobile tip elice (Helix hip3 pentru unde decametrice)
    143. Antena Halo - Antene pentru banda de 144 MHz
    144. Antena inel - Antene pentru banda de 144 MHz
    145. Antena omni-directionala (Big-Whee - Antene pentru banda de 144 MHz
    146. CAPITOLUL XIII - Adaptarea liniei de alimentare la iesirea radioemitatorului
    147. A) Schema de cuplaj cu linii de alimentare acordate
    148. B) Cuplarea prin filtrul Π
    149. C) Scheme de cuplaj pentru liniile de alimentare neacordate
    150. D) Cuploare de antena
    151. CAPlTOLUL XIV - Pierderile în antene
    152. A) Pierderi ohmice
    153. B) Pierderi prin defecte de izolament
    154. C) Pierderi prin radiatii parazite
    155. D) Pierderi in cabluri
    156. E) Pierderi provocate de prezenta undelor stationare in liniile de alimentare
    157. CAPITOLUL XV - Masurari pentru acordarea si reglarea antenelor si liniilor de alimentare
    158. Masurari de curent
    159. Masurari de tensiune
    160. Un impedantmetru de antena
    161. Un generator de radiofrecventa
    162. Masurarea rezistentei de radiatie a unei antene. Impendantmetru cu generator de zgomot
    163. Masurarea frecventei de rezonanta a unei antene
    164. Masurarea cimpului electromagnetic si a raportului fata/spate
    165. Un controlor de unde reflectate
    166. Controlul permanent al undelor reflectate
    167. ROS-metru pentru unde ultrascurte
    168. CAPITOLUL XVI - Constructia si instalarea antenelor. Antenele pentru benzile decametrice.
    169. Metalele folosite pentru antene
    170. Bibliografie

    Bucla de adaptare în λ/4

    Reprezintă un mijloc practic de obţinere a unei adaptări optime. Distribuţia tensiunii în oscilatorul în semiundă (fig. 57) si în segmentul λ/4 corespunde în caz de rezonanţă cu distribuţia rezistenţei în diferite puncte ale liniei.

    În punctele zz rezistenţa este de circa 70 Ω, ceea ce corespunde cu minimum de tensiune. Pornind de aici şi pînă în punctele z’z’, tensiunea creşte treptat ca şi rezistenţa, care în punctele z’z’ ajunge la mai multe mii de Ω. Pentru o adaptare corectă trebuie să găsim punctele pe linia de adaptare în λ/4, în care rezistenţa să fie egală cu impedanţa liniei de alimentare. Linia de adaptare deschisă la capăt (fig. 58) se foloseste în cazul cînd impedanţa liniei de alimentare este mai mică decît rezistenţa de intrare a oscilatorului în semiundă.

    În cazul cînd linia de adaptare se conectează la un oscilator cu o mare rezistenţă de intrare, ca de exemplu un oscilator în λ, atunci la capatul deschis al acesteia avem rezistenţa minimă, respectiv tensiunea minimă, iar punctele z’z’ pot fi scurtcircuitate, apărînd o buclă închisă.

    Astfel, cu ajutorul unei bucle în λ/4 se pot adapta antene cu diferite rezistenţe de intrare, cu linii de alimentare de diferite impedanţe, fără a fi nevoie să cunoaştem cu precizie ambele valori. Este însă necesar să ştim dacă rezistenţa de intrare a antenei este mai mare sau mai mică decît impedanţa liniei de alimentare.

    Bucla de adaptare in lambda_4 1

    Dacă rezistenţa antenei ZA este mai mare ca Z, impedanţa liniei, vom folosi bucla închisă, respectiv linia de adaptare scurtcircuitată la capăt, iar in cazul cînd ZA este mai mică decît Z, vom folosi linia de adaptare, respectiv bucla întreruptă (fig. 59).

    Prin mutarea punctului de conectare a liniei de alimentare pe liinia de adaptare, respectiv pe buclă, vom obţine poziţia de adaptare optimă, corespunzînd unui coeficient de unde reflectate cît mai apropiat de 1.

    În cazul cînd valoarea acestui coeficient este prea ridicată, procedăm la lungirea sau scurtarea buclei. Modificarea lungimii buclei în λ/4 depinde de corelaţia dintre rezistenţa de intrare a antenei ZA şi impedanţa caracteristică a liniei de alimentare Z, şi anume de raportul ZA/Z(Z/ZA).

    Exemplu: la o antenă cu rezistenţa 600 Ω alimentată de o linie cu impedanţa 150 Ω, relaţia ZA/Z este egală cu 4.

    Bucla de adaptare in lambda_4 2

    În tabelele 1 şi 2 sînt arătate dimensiunile buclei necesare obţinerii unei adaptări precise. De exemplu, o buclă cu lungimea de λ/4 permite o adaptare precisă cînd relaţia Z/ZA (ZA/Z) este egala sau mai mare ca 10.

    Bucla de adaptare in lambda_4 3

    Cînd această relaţie este mai mică decît 10, trebuie modificată lungimea buclei; prin scurtare, cînd bucla este deschisă, prin lungire, cînd aceasta este închisă.

    Graficele din fig. 60 şi 61 conţin datele necesare pentru calculul parametrilor unei bucle de adaptare în cazul cînd impedanţa liniei de alimentare este egală cu rezistenţa de intrare a buclei de adaptare.

    Bucla de adaptare in lambda_4 4

    Bucla de adaptare in lambda_4 5

    Cînd nu cunoaştem nici rezistenţa de intrare a antenei, nici impedanţa liniei de alimentare, vom conecta linia la antena, fără bucla de adaptare şi vom măsura coeficientul undei reflectate, care ne va da relaţia ZA/Z sau Z/ZA. Cunoscînd că Z(A) este mai mare sau mai mică decît impedanţa liniei Z, lungimea A a buclei şi punctul λ de conectare pot fi determinate direct prin curbele din fig. 60 sau 61.

    Pentru a determina dacă rezistenţa de intrare a antenei ZA este mai mare sau mai mică decît impedanţa caracteristică a liniei Z, măsurăm curentul de radiofrecvenţă direct în punctul de conectare a antenei şi la o distanţă de λ/4 (fig. 62). Dacă valoarea curentului este mai mare în punctul de conectare decît în cel de al doilea, înseamnă că rezistenţa de intrare a antenei este mai mică decît impedanţa caracteristică a liniei de alimentare, şi invers.

    Cu ajutorul buclei de adaptare în λ/4 se pot adapta nu numai antenele simetrice, dar şi cele asimetrice. De exemplu, în fig. 63 se prezintă adaptarea unui oscilator în semiundă cu alimentarea la un capat. Cum la capetele oscilatorului avem tensiune mare, respectiv o rezistenţă de intrare ZA mai mare ca impedanţa liniei de alimentare, vom folosi o buclă în λ/4 închisă.

    Bucla de adaptare in lambda_4 6

    Bucla de adaptare in lambda_4 7

    Adaptarea antenei cu linia se poate face şi cu ajutorul unui segment de linie, care se deosebeşte de bucla în λ/4 numai prin construcţia sa (fig. 64). Adaptarea în acest mod are unele avantaje constructive.

    De exemplu, la adaptarea unei antene cu rezistenţă de intrare ZA = 70 Ω cu o linie din panglică cu impedanţa 280 Ω, trebuie ca la distanţa X de punctul de conectare a liniei de antenă să conectăm un segment cu lungimea A—X confecţionat din aceeaşi panglică (fig. 65).

    Bucla de adaptare in lambda_4 8

    În exemplul nostru Z este mai mare ca ZA şi de aceea folosim un segment de linie deschis. Relaţia Z/ZA = 4, şi pentru această valoare, din fig. 60, determinăm lungimea A ca fiind aproximativ egală cu 0,230 λ, iar X = 0,075 λ. Deci lungimea segmentului de linie A—X este egală cu 0,230 — 0,075 = 0,155 X. Daca antena este calculată pentru banda de 2 m (lungime de undă medie 206 cm), dimensiunile dispozitivului vor fi X = 206*0,075 — 15,45 cm, iar A-X = 206-0,155 = 31,93 cm.

    În toate situaţiile analizate mai inainte, de adaptare cu ajutorul unei bucle în λ/4, am presupus că segmentul de adaptare face parte dintr-o linie de alimentare acordată, avînd lungimea A. În calcule trebuie însă să ţinem totdeauna seama de coeficientul de scurtare, care depinde de tipul liniei, şi anume: pentru o linie bifilară cu izolaţia aeriana = 0,975 ; pentru o linie din două tuburi metalice şi paralele cu izolaţia aeriana = 0,950 ; pentru o linie din cabluri panglică cu impedanţa 240—300 Ω este cuprins între 0,800-0,840.

    De menţionat că la o relaţie ZA/Z(Z/ZA) ce depaşeşte valoarea 5, pierderile în conductoare şi în materialul dielectric folosit cresc pe seama undelor staţionare şi trebuie să utilizăm pentru dispozitivele de adaptare linii de conductoare cu un diametru destul de mare şi o bună izolaţie dielectrică.

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Radio | Raspunsuri (0) | May 2014

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>