Numar total de pagini: 710

Ultimele articole publicate


    `

    Ultimele mesaje

      • Admin: Raspunsul este relativ simplu: iti trebu...
      • Baluta Florentin: Buna ziua, Stiu ca nu va ocupati cu cee...
      • Admin: Foarte simplu, pui baterii in paralel, c...
      • Adam: Nu prea inteleg, cum sa unesc 2 baterii ...
      • deleanu: caut o schema de radioreceptor superreac...
      • xxx: cum pot dowanlodar reviste...
      • xxx: cum pot downloadar reviste tehnium sau...
      • Admin: Am actualizat legatura. Acum merge....
      • floris: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
      • Admin: Am actualizat legatura. Acum merge....

    6. Sfaturi practice

    Carte publicate in Bucuresti, 1981 – Editura Albatros – Autor: Dumitru Codaus


    1. Cuprins
    2. Din partea autorului
    3. Capitolul I - RADIORECEPTOARE CU TRANZISTOARE - 1. Legatura radiofonica
    4. Citirea schemelor radio
    5. 2. Scheme simple de radioreceptoare cu tranzistoare
    6. Radioreceptoare cu simpla detectie (0V0)
    7. Radioreceptor cu amplificare directa (0V1)
    8. Radioreceptor cu alimentare de la priza de pamint
    9. Radioreceptoare cu amplificare directa cu doua tranzistoare (0V2)
    10. Radioreceptor cu amplificare directa sensibil
    11. Radioreceptor cu amplificare directa cu trei trairzistoare (1V2)
    12. Radioreceptoare cu reactie, reflex si supereactie
    13. Radioreceptor cu reactie
    14. Radioreceptoare cu superreactie pentru UUS
    15. 3. Radioreceptoare cu schimbare de frecventa MA
    16. 4. Radioreceptoare combinate MA — MF
    17. 5. Performantele si clasificarea radioreceptoarelor
    18. Caracteristici ale radioreceptoarelor
    19. Clasificarea aparatelor de radioreceptie
    20. Capitolul II - RADIORECEPTOARE SUPERHETERODINA - 1. Componente electronice
    21. Rezistoare
    22. Condesatoare electrice (capacitoare)
    23. Bobine si transformatoare
    24. Dispozitive semiconductoare
    25. 2. Scheme electrice comentate ale radioreceptoarelor
    26. Radioreceptor superheterodina cu patru tranzistoare
    27. 3. Analiza functionala a elementelor pe etaje
    28. Circuitul de intrare
    29. Blocul UUS, echipat eu tranzistoare
    30. Schimbatorul de frecventa UUS-MF
    31. Schimbatorul de frecventa UL, UM, US-MF
    32. Amplificatorul de frecventa intermediara
    33. Amplificator de FI-MA-MF cu tranzistoare
    34. Limitatorul de amplitudine
    35. Demodulatorul
    36. Amplificatorul de AF
    37. Blocul de alimentare
    38. 4. Particularitati privind radioreceptoarele speciale
    39. Radioreceptoare pentru autovehicule
    40. Radioreceptoare pentru emisiuni stereofonice
    41. Radioreceptor cu circuite Integrate
    42. 5. Dispozitive pentru reglajul radioreceptoarelor
    43. Reglaje manuale
    44. Reglaje automate
    45. Capitolul III DEPANAREA RADIORECEPTOARELOR TRANZISTORIZATE - 1. Verificarea, masurarea si inlocuirea pieselor radio
    46. Rezistoare
    47. Condensatoare fixe
    48. Dispozitive semiconductoare
    49. 2. Dispozitive si aparate de masura si regaj
    50. Dispozitive de verificare
    51. Instrumente de masura
    52. Masurarea marimilor electrice
    53. Generatoare si urmaritor de semnal
    54. Aparate pentru incercarea tranzistoarelor
    55. 3. Metode si etape de depanare
    56. 4. Clasificarea si localizarea defectelor
    57. 5. Reglajul si acordarea radioreceptoarelor MA
    58. 6. Sfaturi practice
    59. Anexe

    6. Sfaturi practice

    Adaptor pentru gama de US la un radioreceptor se poate realiza in doua moduri
    — prin modificarea schemei radioreceptorului cu adaugarea unei noi pozitii pe comutatorul de game;
    — realizarea unui adaptor direct care sa transforme gama de US in gama.de UL sau UM.

    Modificarea propusa in figura 104 este foarte simpla, putindu-se aplica atit la receptoarele cu UM sau UL, cit si la cele cu ambele game de unde UM-UL. Se confectioneaza o bobina pe o carcasa fara miez de 6 —10 mm diametru, 8—12 spire din sirma emailata de 0,25 mm sau pe o bobina cu miez de ferocart de acelasi diametru (fig. 104, a).

    6. Sfaturi practice 1

    Bobina de US se monteaza ca in figura 104, b, coneetind-o in serie cu bobina de-UM, iar celalalt capat se leaga de o bucsa de antena exterioata (1—2 m de sirma). Prin introducerea bananei sau a jacului cu antena exterioara se face contactul intre cele doua capete ale bobinei de US care vor scurtcircuita bobina de UM. Se poate monta in locul bucsei un mic comuta tor (fig. 104, a). Reglajul receptiei consta in modificarea numarului de spire al bobinei de US.

    Introducerea lornelor de PU si a mufei de magnetofon se poate efectua la oricare dintre radioreceptoarele cu tranzistoare, fie pentru a reda discuri de la un picup care nu poseda amplificator, fie pentru a intregistra pe magnetofon programul radio. Cea mai simpla metoda este aceea ele a conecta doua fire la extremitatile potentiometrului de volum al radioreceptorului fara nifci o alta modificare a montajului (fig. 105.)

    6. Sfaturi practice 2

    Firele de legatura se fixeaza pe carcasaaparatului de ra- dio cti ajutorul a doua borne. La redarea discurilor se va avea grija ca radioreceptorul sa fie acordat pe o frecventa care sa mi aiba program, altfel se produce interferenta. Volumul auditiei culese ele la o doza se va regla cu poten- tiometrul aparatului de radio. Firul cald care conduce semnalul la magnetofon va fi ecranat.

    Introducerea indicatorului optic de acord este o problema mai greu de realizat la radioreceptoarele cu tranzistoare datorita tensiunii de alimentare reduse, clar exista citeva solutii
    — folosind un miliampermetru de curent continuu (cu cadru mobil) parcurs de curentul de colector al unuia din tranzistoarele care echipeaza unul din etajele comandate de RAA (primul etaj AFI); acest instrument denumit ”S”-metru are montat in paralel o capacitate de suntare;
    — alta solutie consta in realizarea unui etaj convertizor, care sa fie capabil sa furnizeze tensiunea anodica necesara alimentarii unui indicator optic realizat cu tub electronic, solutie convenabila numai in cazul, unor surse ca reteaua electrica sau acumulatorul.
    — fabricarea noilor tuburi cu descarcari in gaze, capabile sa functioneze la tensiuni de citiva volti este noua metoda introdusa in ultimul timp la noile radioreceptoare; indicatia va fi data de lungimea coloanei luminoase din tub, in functie de tensiunea aplicata pe electrodul suplimentar Z, dependenta atit de tensiunea de colector, cit si de tensiunea de RAA, ceea ce reduce putin amplificarea etajului AFI (fig. 106).

    6. Sfaturi practice 3

    Introducerea unui difuzor suplimentar nu se poate face oricum, asa cum procedeaza amatorii, grabiti si dornici de a avea o auditie mai puternica. Montarea unui difuzor suplimentar fara a se tine cont de impedanta ele adaptare sau de puterea lui se soldeaza cu deteriorarea etajului final al radioreceptorului si chiar cu arderea bobinei mobile a difuzorului. Puterea difuzorului unui radioreceptor trebuie sa fie cel putin egala cu puterea debitata la maximum de volum de etajul final, sau mai marc, fara a depasi cu mai mult de 30% puterea nominala a aparatului de receptie.

    Adaptarea impedantei bobinei mobile a difuzorului la impedanta de iesire a etajului final este de o importanta deosebita. Diversitatea difuzoarelor ca impedanta este un motiv de atentionare a radioamatorilor cind conecteaza unul sau mai multe difuzoare la un receptor. Impedanta difuzorului trebuie sa fie cu 20 … 50% mai mare decit impedanta proprie a bobinei mobile a difuzorului care echipeaza radiorecep-torul, spre a nu dezadapta etajul final.

    Cunoscind impedanta difuzorului suplimentar ZS1 si a difuzorului propriu Z, raportul de transformare al transformatorului de iesire care trebuie rebobinat va trebui sa fie:

    6. Sfaturi practice 4

    In care factorul n(new) este randamentul transformatorului (0,7 … 0,8). Datorita dezadaptarii, puterea pe care o poate debita difuzorul suplimentar va fi mai redusa, iar factorul de distorsiuni de neliniaritate (frecventa) va fi mai mare decit cu un singur difuzor, inrautatind calitatea. Pentru a monta la un receptor doua difuzoare care sa permita redarea separata a frecventelor joase si inalte, se construieste un filtru LC simplu (fig. 107, a, b, c) format dintr-un condensator, o bobina sau un grup LC.

    6. Sfaturi practice 5

    Valorile elementelor se aleg in functie de gama de frecvente care trebuie sa fie redata.

    6. Sfaturi practice 6

    in care f0 este frecventa medie (de obicei f0 = 800 Hz).
    R0 —rezistenta bobinei mobile.

    Cu ajutorul unui autotransfoimator adaptor de impedanta (fig. 107, c) se rezolva usor adaptarea atunci cind se face depanarea sau incercarea unui difuzor. Transformatorul de iesire poate fi procurat de la orice radioreceptor cu tranzistoare al carui difuzor are impedanta cunoscuta. Se rebobirieaza infasurarea secundara pentru valorile impedantei indicate in figura (Z = L omega) dupa raportul

    6. Sfaturi practice 7

    unde Z1 este impedanta de adaptare necesara (2,3,5 Ohmi etc), iar Z2 este impedanta difuzorului folosit (de exemplu, 5 Ohmi).

    Exemplu: La transformatorul amintit, care are puterea de 2 W, pentru difuzorul de 3 Q se gasesc bobinate 62 de spire in secundar. Se afla conform raportului n un numar de alte rapoarte pentru impedantele folosite mai frecvent.

    Rationamentul este daca la 3 Ohmi sint 62 spire si n = 1:1; la 8 Ohmi, n = 1.63, la 15 Ohmi, n = 2.24, etc

    Calcularea numarului de spire se rezolva inmultind numarul de spire initial cu coeficientul de raport. Astfel, daca pentru 3 Ohmi sint 62 spire, pentru 8 Ohmi vor trebui 62 spire x 1.63 = 101 spire; la fel, pentru 15 Ohmi va fi 62 X 2,24 =139 spire. Acest numar de spire, astfel calculat, se va bobina cu acelasi conductor de 0,45 mm diametru si se vor prevede prize pentru impedantele amintite. Conectarea pe diferitele prize se va face cu un mic comutator rotativ.

    Schimbarea raportului intensitatii sunetului a doua difuzoare de aceeasi impedanta conectate la acelasi receptor (”balans”) se poate realiza usor cu ajutorul montajelor prezentate in schema din figura 108 a, b. Astfel se obtine o tonalitate noua, care da senzatia de spatialitate. Trebuie insa ca acest efect safie dozat rational, deoarece in caz contrar se obtine o reverberatie artificiala apropiata de ecou, lucru care nu se potriveste la orice fel de muzica.

    6. Sfaturi practice 8

    Se va tine cont de legarea a doua difuzoare, dupa cum s-a spus, nu numai de adaptarea impedanteior (Zetaj_final si Zdifuzor), cit si de puterea difuzorului, care nu trebuie sa depaseasca puterea utila data de etajul final. Fiind vorba de frecvente audio, in locul impedantei Zdifuzor se poate lua in considerare componenta rezistiva (ex. R = 3 Ohmi, 4 Ohmi, etc.).

    De exemplu la un amplificator de 2 W si 4 Ohmi se poate inlocui difuzorul de 2 W si 4 Oohmi cu doua difuzoare de 1 W si 4 Oohmi fiecare, montate in scrie. De multe ori se lucreaza cu difuzoare de puteri mai mari decit puterea de iesire a etajului pentru a reduce distorsiunile neliniare date de difuzor. In figura 18, d este prezentat modul de legare a 3 difuzoare, avindu-se in vedere sa se adapteze impedantele, iar suma puterilor celor trei difuzoare sa fie egala cu puterea de iesire a etajului final. Ciocan de lipit miniatura. La depanarea radioreceptoarelor cu tranzistoare, ca precautie impotriva distrugerii tranzistoarelor in timpul lipirii terminalelor se recomanda folosirea unui ciocan de lipit de putere mica (15—30 W) si executarea lipiturilor la o distanta de cel putin 1 cm de corpul tranzistorului.

    Un ciocan de lipit normai (60 … 100 W) poate provoca distrugerea tranzistorului si in alt mod. Astfel, daca ciocanul de lipit are o izolatie slaba, se poate intimpla Ca prin circuitul care se formeaza intre retea, ciocanul de lipit, tranzistor, corpul depanatorului si pamint sa circule un curent care sa distruga jonctiunea sau s-o compromita. De aceea, este recomandabil sa se lucreze cu un ciocan de lipit izolat fata de retea si de mica putere (fig. 109). El este utilizat bine si la rezistoarele de mica putere.

    Materialele din care este construit ciocanul, precum si dimensiunile pieselor sint indicate.pe desen. Puterea lui este de 15 W, iar curentul absorbit de la sursa (retea sau acumulator) este de 2,5 A. Dupa bobinarea firului de nichelina, cartusul este introdus intr-un tub de alama, in care se toarna ipsos pentru fixare.

    6. Sfaturi practice 9

    Avantajele sint incalzire si racire in mai putin de un minut; se manevreaza usor ca un creion de scris; minerul este tot timpul rece; nu prezinta risc de ardere, virful stind in aer, oricum s-ar aseza minerul tronconic pe masa; nu prezinta risc de electrocutare.

    6. Sfaturi practice 10

    Notarea iesirilor tranzistoarelor este prezentata in figura 110, iar tipurile de tranzistoare folosite in radioreceptoarele produse in tara noastra sint trecute in tabelul din anexa.

        Editor: Admin | Afisat in: Carti, Electronica, Electrotehnica, hobby | Raspunsuri (2) | March 2013

    2 raspunsuri pentru “6. Sfaturi practice”


    1. Comentariu scris de: Baluta Florentin

      Buna ziua,
      Stiu ca nu va ocupati cu ceea ce urmeaza sa va scriu, insa poate ma veti ajuta sa inteleg cateva aspecte (nu ma pricep in domeniu).
      As vrea sa cuplez o pompa mica(220v/20w) la un panou fotovoltaic ca sa poata functiona singura cca 3-4 ore/zi (dimin 2 ore si seara 2). Ceea ce am acum este doar pompa si un ups sinus pur de 500w + 1 baterie 12vx12ah stationara capsulata (acidplumb). Avand in vedere cele scrise, va rog sa ma ajutati cu un sfat in privinta panoului necesar(am inteles ca ar mai trebui si un regulator, controler?)
      Multumesc anticipat
      Stima

    2. Comentariu scris de: Admin

      Raspunsul este relativ simplu: iti trebuie sistemul de incarcare automata a bateriei si anume pe langa panou va trebuie controller-ul(sau incarcatorul) pentru incarcarea bateriei. Pentru ca tensiunea nu este constanta si nici curentul care vine de la panou, acest controller are functia sa liniarizeze incarcarea.

      Aici schema sistemului: https://tinyurl.com/ycfe25p6

      Acum calculul: daca vrei pompa sa functioneze continu atunci trebuie ca bateria sa fi tot timpul incarcata la un nivel sa zic de 3 x 4 ore de functionare. Specificatiile bateriei ai spus ca sunt 12v x 12ah deci 144Wh. Pesupunem ca in zile rele bateria se descarca si ajunge la 10%, deci ne trebuie aproximativ 130Wh sa incarcam bateria. Presupunem 6 ore de soare direct pe zi. Deci 130Wh / 6h = 22w (fara sarcina). Din cauza la pierderi si ca sa fi sigur alegem un panou solar de minim 44W, care incarca bateria complet in 6 ore.

      Daca pompa consuma 20W x 4 ore = 80Wh si altfel I = 220V / 20W = 11A cand functioneaza, verifica timpul in care UPS-ul tine sarcina in functionare. Cu bateria incarcata la maxim porneste pompa sau pui un bec de 20W in locul pompei si vezi cat timp il tine aprins. Daca ajungi la 3 x 4 = 12 ore, atunci cu panul de 44w o sa fie ok.

      Daca timpul este mai redus si se consuma mai rapid sa zicem in 6-7 ore, atunci tot esti ok.

      Verifica link-ul acesta pentru calcule: https://planetcalc.com/2283/ (foloseste google translate si varianta in Romana este destul de ok).

      Pretul pe watt pentru panoul solar este 6-8 lei (in China) deci te-ar costa undeva la 3-400 lei pentru panou.

      Daca mai ai intrebari, scrie aici.

    Scrie un raspuns sau pune o intrebare

    Poti folosii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

    *