Ultimele articole publicate
- BRD FIRST Tech Challenge ROMANIA
- Revistele Tehnium 1981 Nr.3
- Revistele Tehnium 1981 Nr.2
- Revistele Tehnium 1981 Nr.1
- Revistele Tehnium 1980 Nr.12
- Revistele Tehnium 1980 Nr.11
- Revistele Tehnium 1980 Nr.10
- Revistele Tehnium 1980 Nr.9
- Revistele Tehnium 1980 Nr.8
- Revistele Tehnium 1980 Nr.7
- Revistele Tehnium 1980 Nr.6
- Revistele Tehnium 1980 Nr.5
- Revistele Tehnium 1980 Nr.4
- Revistele Tehnium 1980 Nr.3
- Revistele Tehnium 1980 Nr.2
- Revistele Tehnium 1980 Nr.1
- Robo Challenge
- Revistele Tehnium 1970 Nr.12
- Revista RET Nr. 19 – Dispozitive cu logică programabilă
- Revista RET Nr. 19 – 8051 – Portul P1 în modul intrare
Follow @Tehnium
Ultimele mesaje
- Admin: Am raspuns pe e-mail....
- Liviu Popa: Buna, Am avut o publicatie in Tehnium p...
- Admin: Speram sa va ajute....
- Admin: Buna Ion, scopul intial al website-ului ...
- Ion: Buna ziua, Am o mare rugăminte legat ...
- Costica Neculau: Multumesc! O carte foarte buna ca incepa...
- Admin: tocmai am verificat si functioneaza...
- Morariu Calin: Fisierul revista_ret_no.14_-_publicata_...
- Munteanu Danut: Buna ziua, Frumos situl dumneavoastra d...
- kobold: Buna ziua. Cum pot vizualiza revistele...
Categorii
Setari cont
Arhiva lunara
- January 2019
- December 2018
- October 2018
- August 2018
- December 2017
- March 2017
- February 2017
- December 2016
- November 2016
- May 2016
- April 2016
- March 2016
- February 2016
- November 2015
- May 2015
- February 2015
- January 2015
- September 2014
- July 2014
- May 2014
- February 2014
- December 2013
- June 2013
- March 2013
- February 2013
- January 2013
- December 2012
- November 2012
- October 2012
- September 2012
- August 2012
- July 2012
- June 2012
- May 2012
- April 2012
- August 2011
32. Legarea elementelor in paralel (baterie)
Editura Energetica de Stat – Autor: J.P. Jerebetov
Coperta carte Electrotehnica Elementara
Introducere
Capitolul 1 - Curentul electric: 1. Electronii si sarcinile electrice
2. Curentul electric si intensitatea curentului
3. Masurarea curentului
4. Tensiunea si unitatile ei
5. Masurarea tensiunii
6. Sursele de curent
Capitolul 2 - Circuitul electric si legile lui : 7. Circuitul electric
8. Rezistenta electrica
9. Legea lui Ohm
10. Legarea in serie
11. Legea lui Ohm pentru intregul circuit
12. Legarea in paralel
13. Puterea si lucrul mecanic al curentului
14. Actiunea termica a curentului
15. Rezistente, reostate si potentimetre
Capitolul 3 - Fenomene electromagnetice: 16. Magnetii permanenti si proprietatile lor
17. Electromagnetii si utilizarea lor
18. Iductia electromagnetica
Capitolul 4 - Curentul alternativ si aplicatiile lui: 19. Notiunea de curent alternativ
20. Perioada si frecventa curentului alternativ
21. Curent pulsatoriu
22. Decalajul de faza la curentii alternativi
23. Curenti alternativi complecsi
24. Bobine
25. Transformatori si autotransformatori
26. Condensatori
Capitolul 5 - Aparate electrice de masurat: 27. Proprietatile generale ale aparatelor electrice de masurat
28. Categoriile principale de aparate electrice de masurat
29. Masurarea rezistentelor
Capitolul 6 - Elemente si acumulatori: 30. Principiul de functionare a elementelor galvanice
31. Tiputi de elemente
32. Legarea elementelor in paralel (baterie)
33. Elemente fabricate in industrie
34. Baterii anodice
35. Acumulatori cu plumb
36. Acumulatori alcalini
Încheiere
32. Legarea elementelor in paralel (baterie)
La capitolul I ne-am ocupat de legarea In serie a elementelor, la care f.e.m. totală creşte de atîtea ori cîte elemente sînt legate. In cazul legării în seriecurentul de descărcare maxim şi capacitatea rămm aceleaşi ca şi la un singur element. Dacă, de exemplu sînt legate în serie patru elemente şi fiecare are o f.e.m. de 1,5 V, o capacitate de 8 Ah, iar curentul de descărcare maxim este de 100 mA, întreaga baterie va avea o f.e.m. de 6 V, o capacitate de 8 Ah şi un curent de descărcare maxim de 100 mA. Legarea în serie a elementelor este folosită în cazurile cînd este nevoie de o f.e.m. mare.
Mai rar se întîlneşte legarea în paralel, unde polii pozitivi ai tuturor elementelor sînt legaţi împreună, formînd polul pozitiv al bateriei, iar polul negativ aî bateriei se obţine prin legarea polilor negativi ai tuturor elementelor (fig.63). La legarea elementelor în paralel, f.e.m. totală a bateriei nu se măreşte, în schimb însă se măreşte capacitatea şi curentul de descărcare maxim. Deaceea, legarea în paralel este folosită atunci cînd este nevoie de un curent de descărcare mai mare şi de o capacitate mai mare decît a unui singur element.
Să presupunem, de exemplu, că trei elemente cu o f.e.m. de 1,5 V, cu capacitate de 20 Ah şi un curent de descărcare maxim de 200 mA, sînt legate în paraleL Bateria obţinută va avea o f.e.m. de 1,5 V, o capacitate de 60 Ah şi un curent de descărcare maxim de 600 mA.
De cele mai multe ori este folosită legarea mixtă, la care se măreşte f.e.m., capacitatea şi curentul de descărcare maxim. In acest caz, se leagă de obicei în paralel ctîeva grupe de elemente, iar în fiecare grupă sînt legate în serie atîtea elemente, de cîte este nevoie pentru a obţine f.e.m. necesară. Numărul total al grupului în paralel este determinat de valoarea necesară a curentului de descărcare maxim. Astfel, dacă este nevoie de o baterie cu o tensiune de 4 V şi cu un curent de descărcare de 200 mA, dar avem elemente cu un curent de descărcare maxim de 100 mA, în acest caz este nevoie de şase elemente care vor fi legate în două grupe în paralel, cîte trei elemente legate în serie în fiecare grupă. In acest caz, f.e.m. a bateriei va fi de 4,5 V, iar de la baterie se va putea obţine un curent de 200 mA (fig. 64). In general, este bine ca bateriile să fie formate din elemente legate în serie şi să aibă un curent de descărcare suficient. Numai în cazul cînd este nevoie de un curent şi de o capacitate mai mari, se recurge la legarea mixtă. In afară de aceasta, conectarea elementelor su-plimentare, după principiul legării mixte, poate fi folosită la, ridicarea tensiunii bateriei, dacă elementele :s-au descărcat prea mult.
In timpul cînd o baterie cu legare mixtă a elementelor nu se află în funcţiune, se recomandă ca grupele legate în paralel să fie desfăcute una de alta, “întrucît datorită unei oarecari diferenţe în mărime a f.e.m., o grupă se poate descărca în altă grupă.
Articole similare
5 raspunsuri pentru “32. Legarea elementelor in paralel (baterie)”
-
Comentariu scris de: eugen
14th December 2013 @ 4:16 pmbuna!ar putea cineva sa ma ajute cum pot reduce amperajul la o baterie auto 12v 65 ah pana la 12v maxim 15 ah
multumesc frumos anticipat -
Comentariu scris de: eugen
14th December 2013 @ 5:36 pmsau chiar la o baterie de 100ah,sa i reduc amperajul pana la 15 amperi
multumesc frumos pentru cel ce ma poate ajuta -
Comentariu scris de: Admin
16th December 2013 @ 1:44 ameugen daca bateria este modulara atunci poti pur si simplu sa scoti blocuri din bateria. Insa daca ai o baterie 12V/65AH si este mult mai buna decat una de 12V/15AH.
AH este puterea care poate fi livrata, deci sa zicem ca ai un bec(o sarcina) cu tensiunea de 12V si care consuma 15AH, teoretic daca ai o baterie 12V/15AH, bateria va fi consumata intr-o ora.
Daca ai avea insa bateria cu 12V/65AH atunci poti sa ti acelasi bec aprins pentru 4-5 ore.
Nu vad avantajul sa reduci capacitatea unei baterii.
-
Comentariu scris de: Adam
11th July 2017 @ 12:19 pmNu prea inteleg, cum sa unesc 2 baterii de 3,7 V sa fie tot 3,7 V, dar daca a avut fiecare capacitatea de 1000mah sa aiba impreuna 2000mah
-
Comentariu scris de: Admin
11th July 2017 @ 2:02 pmFoarte simplu, pui baterii in paralel, cum scrie in articol. Baterii in paralel (de aceasi fel) livreaza aceasi valoare dar un curent dublu. Daca ai o baterie de 3.7V / 1000mAh si pui doua astfel de baterii in paralele obtii exact ce ai intrebat: 3.7V / 2000mAh.
Scrie un raspuns sau pune o intrebare